Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

12 defini╚Ťii pentru rezident

REZID├ëNT, -─é, reziden╚Ťi, -te, s. m. ╚Öi f., adj. 1. S. m. ╚Öi f. Reprezentant diplomatic, inferior ├«n grad unui ministru plenipoten╚Ťiar sau unui ambasador. 2. Adj., s. m. ╚Öi f. (Cet─â╚Ťean) stabilit ├«n alt─â ╚Ťar─â dec├ót cea de origine. ÔÇô Din fr. r├ęsident, lat. residens, -ntis, germ. Resident.
REZID├ëNT, -─é, reziden╚Ťi, -te, s. m., adj. 1. s. m. Reprezentant diplomatic, inferior ├«n grad unui ministru plenipoten╚Ťiar sau unui ambasador. 2. Adj. (Despre cet─â╚Ťenii unui stat stabili╚Ťi ├«n alt stat) Care ├«╚Öi are domiciliul ├«n..., care locuie╚Öte ├«n... ÔÇô Din fr. r├ęsident, lat. residens, -ntis, germ. Resident.
REZID├ëNT, reziden╚Ťi, s. m. Reprezentant diplomatic inferior ├«n grad unui ministru plenipoten╚Ťiar sau unui ambasador.
!rezid├ęnt adj. m., s. m., pl. rezid├ęn╚Ťi; adj. f., s. f. rezid├ęnt─â, pl. rezid├ęnte
rezid├ęnt s. m., adj. m., pl. rezid├ęn╚Ťi; f. sg. rezid├ęnt─â, pl. rezid├ęnte
REZID├ëNT s.m. 1. Reprezentant diplomatic inferior ├«n grad unui ministru plenipoten╚Ťiar. ÔÖŽ Reprezentant al guvernului central ├«ntr-o ╚Ťar─â colonial─â sau sub protectorat. 2. Persoan─â stabilit─â temporar ├«n alt loc dec├ót ╚Ťara al c─ârei cet─â╚Ťean este. [< fr. r├ęsident, it. residente].
REZID├ëNT, -─é I. s. m. 1. reprezentant diplomatic inferior ca rang ministrului plenipoten╚Ťiar sau ambasadorului. ÔŚŐ (├«n trecut) reprezentant al guvernului central ├«ntr-o ╚Ťar─â colonial─â sau sub protectorat. 2. persoan─â stabilit─â temporar ├«n alt loc dec├ót ╚Ťara al c─ârei cet─â╚Ťean este. II. adj. (despre cet─â╚Ťeni stabili╚Ťi ├«n alt stat) care locuie╚Öte ├«n... III. s. m. f. absolvent medicinist care ├«╚Öi perfec╚Ťioneaz─â practica ├«n spital. (< fr. r├ęsident, lat. residens, germ. Resident)
REZID├ëNT1 ~t─â (~╚Ťi, ~te) ╚Öi substantival (despre cet─â╚Ťeni ai unui stat) Care locuie╚Öte ├«ntr-un stat str─âin. /<fr. r├ęsident, lat. residens, ~ntis, germ. Resident
REZID├ëNT2 ~╚Ťi m. Reprezentant diplomatic, inferior ├«n grad ministrului plenipoten╚Ťiar sau ambasadorului. /<fr. r├ęsident, lat. residens, ~ntis, germ. Resident
rezident a care rezid─â. ÔĽĹ m. cel trimis de un guvern pe l├óng─â altul cu un grad inferior celui de ambasador.
*rezid├ęnt, -─â adj. (lat. r├ęsidens, -├ęntis. V. prezident). Care rezid─â. S. m. Trimes al unu─ş guvern pe l├«ng─â alt guvern ╚Öi de un grad inferior ambasadorulu─ş: rezidentu general al Francii─ş era ministru de externe al be─şulu─ş Tunisulu─ş. Titlu unor func╚Ťionar─ş colonial─ş a─ş Francii─ş. De la 1939. Guvernator al unu─ş ╚Ťinut (un fel de subministru, cu titlu de excelen╚Ť─â). ÔÇô ╚śi la N. Cost. Let. 2, 92.
rezid├ęnt, -─â s. m. f. (├«nv. medical) Absolvent medicinist care ├«╚Öi perfec╚Ťioneaz─â practica ├«n spital ÔŚŐ ÔÇ×La ├«ncheierea fiec─ârei etape, rezidentul va sus╚Ťine un examen.ÔÇŁ R.l. 5 X 95 p. 5. ÔŚŐ ÔÇ×Cuno╚Ötin╚Ťele necesare studentului ├«n medicin─â ╚Öi rezidentului ├«n obstetric─â ╚Öi ginecologie.ÔÇŁ R.l. 1 V 96 p. 5 (din fr. r├ęsident; DEX, DN3 ÔÇô alte sensuri)

Rezident dex online | sinonim

Rezident definitie

Intrare: rezident (adj.)
rezident adjectiv
Intrare: rezident (s.m.)
rezident substantiv masculin