Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

12 defini╚Ťii pentru rezerva╚Ťie

REZERV├ü╚ÜIE, rezerva╚Ťii, s. f. 1. (Adesea urmat de determinarea ÔÇ×natural─âÔÇŁ) Arie protejat─â prin lege pentru conservarea unor ecosisteme, specii de plante sau animale, elemente geografice, speologice etc., importante sub aspect ╚Ötiin╚Ťific sau peisagistic. 2. ├Äntindere redus─â din teritoriul unui stat ├«n interiorul c─âreia au posibilitatea s─â tr─âiasc─â anumite grupuri de b─â╚Ötina╚Öi, p─âstr├óndu-╚Öi stilul specific de via╚Ť─â. ÔÇô Din fr. r├ęservation.
REZERV├ü╚ÜIE, rezerva╚Ťii, s. f. 1. (Adesea urmat de determinarea ÔÇ×natural─âÔÇŁ) Teritoriu ocrotit prin lege, pe care nu se pot face transform─âri, deoarece ├«n cuprinsul lui se g─âsesc plante, animale, minereuri sau forma╚Ťii geologice rare, care prezint─â importan╚Ť─â din punct de vedere ╚Ötiin╚Ťific. 2. ├Äntindere redus─â din teritoriul unui stat pe care este silit─â s─â locuiasc─â popula╚Ťia de o anumit─â ras─â aflat─â pe teritoriul acelui stat. ÔÇô Din fr. r├ęservation.
REZERV├ü╚ÜIE, rezerva╚Ťii, s. f. Teritoriu ocrotit prin lege pentru a nu suferi transform─âri, deoarece ├«n cuprinsul lui se g─âsesc plante ╚Öi animale rare, de o importan╚Ť─â deosebit─â din punct de vedere ╚Ötiin╚Ťific, sau pe cale de dispari╚Ťie.
rezerv├í╚Ťie (-╚Ťi-e) s. f., art. rezerv├í╚Ťia (-╚Ťi-a), g.-d. art. rezerv├í╚Ťiei; pl. rezerv├í╚Ťii, art. rezerv├í╚Ťiile (-╚Ťi-i-)
rezerv├í╚Ťie s. f. (sil. -╚Ťi-e), art. rezerv├í╚Ťia (sil. -╚Ťi-a), g.-d. art. rezerv├í╚Ťiei; pl. rezerv├í╚Ťii, art. rezerv├í╚Ťiile (sil. -╚Ťi-i-)
REZERVÁȚIE s. v. rezervă.
REZERV├ü╚ÜIE s.f. 1. Teritoriu cu plante, animale ╚Öi forma╚Ťii geologice rare, pe care este oprit─â prin lege orice transformare. 2. Limite teritoriale ├«ntr-un stat ├«n─âuntrul c─ârora sunt obligate s─â locuiasc─â anumite grupuri de b─â╚Ötina╚Öi. [Gen. -iei, var. rezerva╚Ťiune s.f. / cf. fr. r├ęservation].
REZERV├ü╚ÜIE s. f. 1. suprafa╚Ť─â de teren delimitat─â, pentru ocrotirea florei, faunei ╚Öi forma╚Ťiunilor geologice rare. 2. teritoriu ├«n unele state ├«nl─âuntrul c─ârora sunt obligate s─â locuiasc─â anumite grupuri de b─â╚Ötina╚Öi. (< fr. r├ęservation)
REZERV├ü╚ÜIE ~i f. 1) Teritoriu ocrotit de lege, pe cuprinsul c─âruia se afl─â plante, animale sau minereuri rare, prezent├ónd o deosebit─â valoare ╚Ötiin╚Ťific─â. ~ natural─â. 2) Teritoriu limitat din cadrul unei ╚Ť─âri pe care sunt silite s─â locuiasc─â anumite grupuri etnice, socotite a fi de ras─â inferioar─â. /<fr. r├ęservation
rezerva╚Ťie s. v. REZERV─é.
REZERVA╚ÜIA BIOSFEREI DELTA DUN─éRII (RBDD) (statut acordat de Comitetul UNESCO ÔÇ×Omul ╚Öi BiosferaÔÇŁ, incluz├ónd ╚Öi delta secundar─â a Chiliei de pe terit. Ucrainei); este ├«n acela╚Öi timp Zon─â umed─â de importan╚Ť─â interna╚Ťional─â desemnat─â de secretariatul conven╚Ťiei Ramsar ╚Öi Sit al patrimoniului natural universal, recunoscut de UNESCO. Cuprinde ├«n ├«ntregime Delta Dun─ârii, complexul lacustru Razim -Sinoie, inclusiv grindul Chituc cu apele litorale aferente (p├ón─â la izobata de 20 m) ╚Öi lunca Dun─ârii ├«ncep├ónd de la Cotu Pisicii. Partea rom├óneasc─â are administra╚Ťie proprie. Intr─â ├«n jud. Tulcea (cea mai mare parte) ╚Öi Constan╚Ťa (grindurile Lupilor, Chituc, Saiele, lacurile Sinoie, Istria ╚Öi Nunta╚Öi). Vegeta╚Ťia are un caracter predominat higrofil (stuf─âri╚Öuri, z─âvoaie de salcie ╚Öi plop), dar pe grinduri se afl─â ╚Öi vegeta╚Ťie psamofil─â ╚Öi de s─âr─âtur─â, iar pe grindurile Letea ╚Öi Caraorman p─âduri de stejar ├«n amestec cu frasin cu frunza ├«ngust─â (Fraxinus angustifolia) ╚Öi frasin pufos (F. pallissae), ulm, plop, cu abundente plante ag─â╚Ť─âtoare (carpen de p─âdure, vi╚Ť─â s─âlbatic─â, Periploca graeca). Se remarc─â ╚Öi plantele acvatice Trapa natans, Aldrovanda vesiculosa, Utricularia vulgaris, Stratiotes aloides, plante higrofile ca Dryopteris thelipteris Acorus calamus, Calla palustris. Faun─â bogat─â ╚Öi divers─â, incluz├ónd numeroase p─âs─âri oaspe╚Ťi de var─â, de iarn─â ╚Öi de pasaj (pe teritoriul Deltei de intersecteaz─â mai multe rute de migra╚Ťie), dintre care cea mai mare colonie de pelicani din Europa. Se ├«nt├ólnesc aici pelicanul comun ╚Öi pelicanul cre╚Ť, ambele specii fiind ocrotite, g├ósca polar─â cu g├ótul ro╚Öu Branta ruficollis, care ierneaz─â numai ├«n Delta Dun─ârii ╚Öi pe litoralul sudic al M. Caspice (venind din tundra din Siberia central─â), lebede, cormorani (peste 60% din popula╚Ťia mondial─â de cormoran mic), egrete (70% din popula╚Ťia european─â de egret─â mare), ╚Ťig─ânu╚Ö, lop─âtar, erete de stuf etc. Mamifere: vidra, nurca, pisica s─âlbatic─â, mistre╚Ťul, vulpea ╚Öi dou─â specii p─âtrunse de cur├ónd ├«n fauna ╚Ť─ârii, c├óinele enot ╚Öi bizamul. Dintre pe╚Öti deosebit de valoro╚Öi sunt sturionii ÔÇô morunul, cega, nisetrul, p─âstruga. Cuprinde ╚Öi numeroase zone de conservare special─â (rezerva╚Ťii ╚Ötiin╚Ťifice): s─âr─âturile Murighiol, cu colonii de sternide, piciorong, cioc-├«ntors, rezerva╚Ťia Ro╚Öca ÔÇô Buhaiova cu colonii de pelican comun, P─âdurea Letea (Hasmacu Mare), grindul ╚Öi lacul R─âducu, cu vegeta╚Ťia psamofil─â, lacul Nebunu cu ihtiofaun─â specific─â, complexul V─âtafu ÔÇô Lungule╚Ť, loc de cuib─ârit pentru st├órcul pitic ╚Öi cormoranul mic, ├«n colonii mixte de ardeie, p─âdurea Caraorman, cu exemplare monumentale de stejari, vultur codalb, corb, arini╚Öul Erenciuc, singurul loc din delt─â unde se dezvolt─â abundent aninul negru, loc de cuib─ârit pentru vulturul codalb, insula Popina, loc important de popas pentru p─âs─ârile migratoare ╚Öi de cuib─ârit pentru c─âlifarul alb, complexul Sacalin ÔÇô Z─âtoane, loc de cuib─ârit pentru leb─âda mut─â, cea mai mare colonie de chire de mare, p─âs─âri limicole, c─âlifar (ins. Bisericu╚Ťa), laride, sternide, poc de popas ╚Öi hr─ânire pentru oaspe╚Ťi de iarn─â, refugiu diurn pentru Branta ruficolis, capul Dolo╚Öman, cu ruinele unei importante cet─â╚Ťi greco-romane, loc important pentru protec╚Ťia dihorului p─âtat ╚Öi a ╚Öarpelui Coluber jugularis, lacul Porcoava cu o colonie mixt─â de st├órci, ╚Ťig─ânu╚Öi, egrete, cormorani mici, lacul Belciug, favorabil unor pe╚Öti periclita╚Ťi (caracuda, linul, v─âduvi╚Ťa) ╚Öi, ├«n stuf─âriile din jur pentru cuib─âritul cocorului, lacul Rotundu, tipic pentru biocenoze adaptate la amplitudini mari ale undelor de viitur─â, grindul Chituc, cu vegeta╚Ťie de nisipuri s─âr─âturate, loc de iernat al p─âs─ârilor, grindul Lupilor, punct de popas important ├«n perioada migra╚Ťiei de toamn─â, complexul Corbu ÔÇô Nunta╚Öi ÔÇô Histria, cetatea Histria. ├Än afara acestor arii strict ocrotite, sunt admise activit─â╚Ťi considerate tradi╚Ťionale: pescuit, v├ón─âtoare (cu respectarea unor restric╚Ťii), ecoturism, recoltarea de mic─â amploare a stufului, piscicultur─â ╚Öi chiar activit─â╚Ťi agricole limitate. ├Än trecut Delta Dun─ârii a fost afectat─â de unele ac╚Ťiuni de ÔÇ×valorificareÔÇŁ inadecvate ÔÇô recoltarea excesiv─â a stufului cu mijloace mecanizate, realizarea de desec─âri ├«n ÔÇ×incinte ├«ndiguiteÔÇŁ pentru extinderea terenurilor cultivate etc. Pericole ce se men╚Ťin constant sunt braconajul ╚Öi supraexploatarea resurselor piscicole.
REZERV├ü╚ÜIE (< fr., engl.) s. f. 1. ├Äntindere redus─â din teritoriul unui stat ├«nl─âuntrul c─âreia au posibilitatea s─â tr─âiasc─â anumite grupuri de b─â╚Ötina╚Öi p─âstr├óndu-╚Öi stilul specific de via╚Ť─â (ex. r. din S.U.A. ├«n care tr─âiesc indienii). 2. Arie protejat─â prin lege pentru conservarea unor ecosisteme, specii de plante sau animale, elemente geografice etc. de interes ╚Ötiin╚Ťific sau peisagistic. ├Än func╚Ťie de modul de administrare ╚Öi obiectivele urm─ârite se disting: Rezerva╚Ťie a biosferei, arie protejat─â care se ├«ntinde pe o suprafa╚Ť─â mare ╚Öi cuprinde un complex de ecosisteme terestre ╚Öi acvatice cu biocenoze unice, cu peisaje armonioase naturale sau rezultate din amenajarea tradi╚Ťional─â a terit., ecosisteme modificate sub influen╚Ťa omului ╚Öi care pot fi readuse la starea natural─â, comunit─â╚Ťi umane a c─âror existen╚Ť─â este bazat─â pe valorificarea resurselor naturale pe principiul dezvolt─ârii durabile ╚Öi armonioase. Fac parte dintr-o re╚Ťea interna╚Ťional─â organizat─â prin programul U.N.E.S.C.O. ÔÇ×Omul ╚Öi BiosferaÔÇŁ (MAB), care cuprinde e╚Öantioane caracteristice ale diverselor biomuri de pe glob. ├Än cuprinsul lor se pot delimita zone cu regim diferen╚Ťiat de protec╚Ťie ecologic─â: zone strict protejate, cu regim de rezerva╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â, zone tampon, cu rol de protec╚Ťie a ariilor strict protejate, ├«n care sunt admise activit─â╚Ťi limitate de valorificare s resurselor disponibile, zone de reconstruc╚Ťie ecologic─â, ├«n care se realizeaz─â ac╚Ťiuni de refacere a mediului deteriorat, zone ce pot fi valorificate economic prin practici tradi╚Ťionale sau ecologice, ├«n limitele capacit─â╚Ťii de regenerare a resurselor. Rezerva╚Ťie natural─â = arie care are ca scop protec╚Ťie ╚Öi conservarea unor ecosisteme naturale ╚Öi seminaturale ╚Öi a unor specii de plante sau animale importante sub aspect faunistic, geologic, peisagistic etc. Managementul rezerva╚Ťiilor naturale are ├«n vedere (├«n func╚Ťie de natura lor) m─âsuri active de asigurare a men╚Ťinerii habitatelor ╚Öi protejare a anumitor specii, grupa de specii sau comunit─â╚Ťi vegetale ╚Öi animale. Pe l├óng─â activit─â╚Ťi ╚Ötiin╚Ťifice pot fi admise, dup─â caz, activit─â╚Ťi turistice sau recrea╚Ťionale organizate. ├Än unele cazuri sunt admise activit─â╚Ťi de valorificare durabil─â a unor resurse naturale care nu d─âuneaz─â obiectivelor sau chiar sunt necesare pentru men╚Ťinerea specificului locului (ex. cosirea f├óne╚Ťelor). Deoarece modificarea antropic─â a peisajului se produce ├«ntr-un ritm accelerat, ├«n prezent se consider─â important─â conservarea unor e╚Öantioane reprezentative din diverse tipuri de biocenoze, chiar dintre cele alc─âtuite alc─âtuite din specii relativ comune. Totu╚Öi multe dintre rezerva╚Ťii au un obiect de interes clar precizat (protejarea unor specii rare, periclitate, specii la limit─â de areal, obiective geologice, paleontologice, geomorfologice remarcabile). Se disting urm─âtoarele categorii: rezerva╚Ťii botanice (floristice), zoologice (faunistice), inclusiv refugiile ornitologice, forestiere, geologice ÔÇô geomorfologice, paleontologice (numite ╚Öu puncte sau locuri fosilifere), speologice, peisagistice, mixte, de zon─â umed─â, de resurse genetice etc. De fapt cele mai multe rezerva╚Ťii au caracter complex: acolo unde s-a p─âstrat o vegeta╚Ťie abundent─â, cu un anumit specific, exist─â de cele mai multe ori ╚Öi o faun─â interesant─â, ambele adesea asociate ╚Öi cu un peisaj aparte. Printre cele mai valoroase rezerva╚Ťii din Rom├ónia se num─âr─â rezerva╚Ťii botanice ca Bosanci Ponoare ╚Öi Bosanci Frumoasa din Pod. Sucevei, F├ónt├óni╚Ťa ÔÇô Murfatlar din Dobrogea, F├óna╚Ťele Clujului, F├óna╚Ťele de la Suatu (cu endemitul strict local Astragalus peterfii), Zaul de C├ómpie (cu bujor de step─â, Paeonia tenuifolia) din Pod. Transilvaniei, ╚Öesul Craiul Sc─âri╚Ťa ÔÇô Belioara din M-╚Ťii Apuseni, Pietrele Ro╚Öii ÔÇô Tulghe╚Ö ╚Öi mla╚Ötinile cu relicte glaciare din Carpa╚Ťii Orientali (Poiana Stampei, Tinovul Moho╚Ö, Tinovul Luci cu Betula nana), poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului, lacul ╚Öi p├ór├óul Pe╚Ťea de la B─âile Felix cu nuf─ârul termal (Nymphaea lotus thermalis); rezerva╚Ťii zoologice ca rezerva╚Ťia pentru p─âs─âri de ap─â de la Satchinez ├«n Banat, lacul Geaca din Pod. Transilvaniei; rezerva╚Ťii mixte: vulcanii noroio╚Öi de la P├óclele Mari ╚Öi P├óclele Mici, cu Nitraria schoberi, specie est-continental─â la limit─â de areal, ├«n unica sta╚Ťiune din ╚Ťar─â, Valea lui David de l├óng─â Ia╚Öi cu flor─â ╚Öi faun─â est-continental─â (reptile ca vipera de step─â, unele nevertebrate), iezerele Cindrelului ╚Öi iezerul ╚śurian cu peisaj glaciar, flor─â ╚Öi faun─â alpin─â ╚Öi subalpin─â, Cheile Sohodului din mun╚Ťii V├ólcan, Cheia Turzii din M-╚Ťii Apuseni, p─âdurile Hagieni, Esechiori ╚Öi Dumbr─âveni din Dobrogea, cu flor─â ╚Öi faun─â sudic─â; rezerva╚Ťii geologice: Creasta Coco╚Öului din m-╚Ťii Gut├ói, muntele Puciosu ╚Öi Valea Iadului cu emana╚Ťii postvulcanice din Carpa╚Ťii Orientali, blocurile de calcar de la B─âdila ÔÇô Sarea lui Buz─âu din Subcarpa╚Ťi, coloanele de de bazalt de la Detunate ╚Öi olistolitele din M-╚Ťii Apuseni, bazaltele de la Raco╚Ö, R├ópa Ro╚Öie de la Sebe╚Ö; rezerva╚Ťii paleontologice: rezerva╚Ťia Chiuzbaia de la poalele m-╚Ťilor Igni╚Ö (unul dintre cele mai bogate depozite de flor─â fosil─â pliocen─â din Europa), Cozla ÔÇô Pietricica ÔÇô Cernegura din ├«mprejurimile ora╚Öului Piatra Neam╚Ť, cu abundente urme de pe╚Öti fosili din Oligocen, M─âlu╚Öteni din pod. B├órladului ╚Öi dealul Repedea de la Ia╚Öi, Susl─âne╚Öti (muscelele Arge╚Öului), Dealul cu Melci de la Vidra din Apuseni cu gasteropode din Cretacicul superior, Punctul fosilifer de la Agighiol din Dobrogea, cu o bogat─â faun─â marin─â triasic─â, ├«n special amoni╚Ťi; pe╚Öteri ocrotite: Pe╚Ötera Muierii la poalele Par├óngului, Gura Plaiului al poalele V├ólcanului, Topolni╚Ťa ├«n pod. Mehedin╚Ťi, Meziad ├«n Apuseni, Limanu, Gura Dobrogei ╚Öi Pe╚Ötera de la Movile din Dobrogea; rezerva╚Ťii forestiere: arboretele de castan de la Tismana ╚Öi cele de la Baia Mare, codrul secular Sl─âtioara din M-╚Ťii Rar─âu, laricetul de la Vidolm din M-╚Ťii Apuseni, p─âdurea St├órmina de l├óng─â Drobeta-Turnu Severin. Rezerva╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â = arie care are ca scop protec╚Ťia ╚Öi conservarea unor habitate naturale cuprinz├ónd elemente reprezentative de mare interes ╚Ötiin╚Ťific sub aspect floristic, faunistic, geologic, speologic, paleontologic sau de alt─â natur─â. M─ârimea ei este determinat─â de arealul necesar pentru asigurarea integrit─â╚Ťii zonei protejate. ├Än cadrul ei se asigur─â un regim strict de protec╚Ťie, prin care habitatele s─â fie p─âstrate pe c├ót posibil neperturbate, nefiind admise dec├ót activit─â╚Ťi ╚Ötiin╚Ťifice nedistructive, cu acordul forului ╚Ötiin╚Ťific competent. Poate fi o arie de sine st─ât─âtoare sau o por╚Ťiune din interiorul unui parc na╚Ťional sau natural care necesit─â m─âsuri speciale de protec╚Ťie ╚Öi ├«n care nu este permis accesul publicului.

Rezerva╚Ťie dex online | sinonim

Rezerva╚Ťie definitie

Intrare: rezerva╚Ťie
rezerva╚Ťie substantiv feminin
  • silabisire: -╚Ťi-e