Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

32 defini╚Ťii pentru rezerv─â

REZERV├ü, rez├ęrv, vb. I. Tranz. A p─âstra ceva pentru cineva sau pentru ceva; a pune deoparte, a re╚Ťine, a opri. (Refl.) M─â rezerv pentru banchet. ÔŚŐ Expr. A-╚Öi rezerva dreptul = a-╚Öi p─âstra pentru sine dreptul de a... ÔÖŽ (Mai ales la pasiv) A atribui, a destina exclusiv (sau special) unei persoane sau unui grup. ÔÖŽ A destina (exclusiv) pentru un anumit scop. ÔÖŽ Fig. A h─âr─âzi, a meni. ÔÇô Din fr. r├ęserver.
REZ├ëRV─é, rezerve, s. f. 1. Cantitate de alimente, de obiecte, de bani, de materiale etc. pus─â deoparte ╚Öi p─âstrat─â pentru a fi ├«ntrebuin╚Ťat─â mai t├órziu; depozit. ÔÖŽ (Ec. pol.) Rezerve de stat = cantitate de bunuri materiale dintre cele mai importante acumulate ╚Öi centralizate cu scopul de a asigura continuitatea procesului de produc╚Ťie ╚Öi necesit─â╚Ťile de consum ale popula╚Ťiei, ├«n cazul ivirii unor situa╚Ťii neprev─âzute. Rezerve interne = posibilit─â╚Ťi existente ├«ntr-o ├«ntreprindere, a c─âror descoperire ╚Öi folosire permit, f─âr─â investi╚Ťii suplimentare mari, s─â se realizeze cantit─â╚Ťi sporite de produse. (Fin.) Rezerv─â-aur = cantitatea de aur pe care o p─âstreaz─â b─âncile de emisiune ca garan╚Ťie pentru biletele de banc─â puse ├«n circula╚Ťie ╚Öi pentru lichidarea datoriilor c─âtre alte ╚Ť─âri, ├«n cazul c├ónd acestea nu pot fi achitate prin livr─âri de m─ârfuri obi╚Önuite. Rezerv─â lichid─â = a) totalitatea mijloacelor b─âne╚Öti, existente sub orice form─â, negrevate de nicio sarcin─â, disponibile la o banc─â, la o ├«ntreprindere etc.; b) aurul disponibil ├«n monede sau ├«n lingouri, precum ╚Öi valutele ╚Öi devizele liber convertibile ├«n aur, destinate opera╚Ťiilor interna╚Ťionale. Rezerv─â bugetar─â = parte din veniturile unui buget, constituit─â ca rezerv─â ├«n scopul acoperirii unor cheltuieli neprev─âzute sau ├«n cazul nerealiz─ârii integrale a veniturilor. (Jur.) Rezerv─â succesoral─â (sau legal─â) = parte dintr-o avere succesoral─â de care testatorul nu poate dispune liber, fiind rezervat─â de drept unor anumi╚Ťi mo╚Ötenitori. (Fiziol.) Rezerv─â alcalin─â = cantitate de bicarbonat de sodiu din plasm─â, exprimat─â ├«n cm3 de dioxid de carbon care se degaj─â din 100 ml de plasm─â la presiunea par╚Ťial─â a bioxidului de carbon de 40 mm mercur ╚Öi la temperatura corpului. ÔÖŽ Cantitate de substan╚Ťe minerale utile pe care le con╚Ťine un z─âc─âm├ónt. 2. Camer─â de spital ├«n care se interneaz─â un singur bolnav sau cel mult doi. 3. Parte din armat─â care nu se afl─â sub arme, format─â din persoane care au satisf─âcut serviciul militar, ╚Öi care este solicitat─â numai ├«n caz de r─âzboi sau de concentrare; trupe neangajate ├«n lupt─â, p─âstrate pentru a interveni la nevoie. ÔŚŐ Ofi╚Ťer de rezerv─â = ofi╚Ťer care nu face parte din cadrele active ale armatei. ÔÖŽ Persoan─â, grup de persoane, obiect etc. destinate s─â ia locul altora ├«n anumite condi╚Ťii sau ├«mprejur─âri. ÔŚŐ Loc. adj. De rezerv─â = care poate ├«nlocui, la nevoie, o pies─â tehnic─â, un obiect, o persoan─â. ÔÖŽ Spec. (Sport) Juc─âtor care ├«nlocuie╚Öte, la nevoie, pe unul dintre juc─âtorii titulari angaja╚Ťi ├«n competi╚Ťie. 4. Obiec╚Ťie, ├«ndoial─â, lips─â de ├«ncredere. ÔŚŐ Loc. adv. F─âr─â rezerv─â = f─âr─â reticen╚Ťe; cu totul, ├«n ├«ntregime. Sub toate rezervele = f─âr─â nicio garan╚Ťie. Cu mult─â rezerv─â sau cu toat─â rezerva = cu ├«ndoial─â, f─âr─â siguran╚Ť─â, f─âr─â a-╚Öi lua r─âspunderea pentru autenticitatea, veridicitatea, exactitatea sau oportunitatea unui fapt. ÔŚŐ Loc. prep. Sub rezerva... = cu condi╚Ťia... ÔÖŽ (Jur.) Manifestare prin care un stat, devenit parte la un tratat, declar─â c─â vrea s─â exclud─â sau s─â limiteze aplicarea anumitor clauze cuprinse ├«n acest tratat, ori s─â le atribuie un anumit ├«n╚Ťeles. ÔÖŽ Fig. Pruden╚Ť─â, circumspec╚Ťie; discre╚Ťie; reticen╚Ť─â; p. ext. r─âceal─â, indiferen╚Ť─â; jen─â. ÔÇô Din fr. r├ęserve.
REZERV├ü, rez├ęrv, vb. I. Tranz. A p─âstra ceva pentru cineva sau pentru ceva; a pune deoparte, a re╚Ťine, a opri. (Refl.) M─â rezerv pentru banchet. ÔŚŐ Expr. A-╚Öi rezerva dreptul = a-╚Öi p─âstra pentru sine dreptul de a... ÔÖŽ (Mai ales la pasiv) A atribui, a destina exclusiv (sau special) unei persoane sau unui grup. ÔÖŽ A destina (exclusiv) pentru un anumit scop. ÔÖŽ Fig. A h─âr─âzi, a meni. ÔÇô Din fr. r├ęserver.
REZ├ëRV─é, rezerve, s. f. 1. Cantitate de alimente, de obiecte, de bani, de materiale etc. pus─â deoparte ╚Öi p─âstrat─â pentru a fi ├«ntrebuin╚Ťat─â mai t├órziu; depozit. ÔÖŽ (Ec. pol.) Rezerve de stat = cantitate de bunuri materiale dintre cele mai importante acumulate ╚Öi centralizate cu scopul de a asigura continuitatea procesului de produc╚Ťie ╚Öi necesit─â╚Ťile de consum ale popula╚Ťiei, ├«n cazul ivirii unor greut─â╚Ťi neprev─âzute. Rezerve interne = posibilit─â╚Ťi existente ├«ntr-o ├«ntreprindere, a c─âror descoperire ╚Öi folosire permit, f─âr─â investi╚Ťii suplimentare mari, s─â se realizeze cantit─â╚Ťi sporite de produse. (Fin.) Rezerv─â-aur = cantitatea de aur pe care o p─âstreaz─â b─âncile de emisiune ca garan╚Ťie pentru biletele de banc─â puse ├«n circula╚Ťie ╚Öi pentru lichidarea datoriilor c─âtre alte ╚Ť─âri, ├«n cazul c├ónd acestea nu pot fi achitate prin livr─âri de m─ârfuri obi╚Önuite. Rezerv─â lichid─â = a) totalitatea mijloacelor b─âne╚Öti, existente sub orice form─â, negrevate de nici o sarcin─â, disponibile la o banc─â, la o ├«ntreprindere etc.; b) aurul disponibil ├«n monede sau ├«n lingouri, precum ╚Öi valutele ╚Öi devizele liber convertibile ├«n aur, destinate opera╚Ťiilor interna╚Ťionale. Rezerv─â bugetar─â = parte din veniturile unui buget, constituit─â ca rezerv─â ├«n scopul acoperirii unor cheltuieli neprev─âzute sau ├«n cazul nerealiz─ârii integrale a veniturilor. (Jur.) Rezerv─â succesoral─â (sau legal─â) = parte dintr-o avere succesoral─â de care testatorul nu poate dispune liber, fiind rezervat─â de drept unor anumi╚Ťi mo╚Ötenitori. (Fiziol.) Rezerv─â alcalin─â = cantitate de bicarbonat de sodiu din plasm─â, exprimat─â ├«n cm3 de bioxid de carbon care se degajeaz─â din 100 ml de plasm─â la presiunea par╚Ťial─â a bioxidului de carbon de 40 mm mercur ╚Öi la temperatura corpului. ÔÖŽ Cantitate de substan╚Ťe minerale utile pe care le con╚Ťine un z─âc─âm├ónt. 2. Camer─â de spital ├«n care se interneaz─â un singur bolnav sau cel mult doi. 3. Parte din armat─â care nu se afl─â sub arme, format─â din persoane care au satisf─âcut serviciul militar, ╚Öi care este solicitat─â numai ├«n caz de r─âzboi sau de concentrare; trupe neangajate ├«n lupt─â, p─âstrate pentru a interveni la nevoie. ÔŚŐ Ofi╚Ťer de rezerv─â = ofi╚Ťer care nu face parte din cadrele active ale armatei. ÔÖŽ Persoan─â, grup de persoane, obiect etc. destinate s─â ia locul altora ├«n anumite condi╚Ťii sau ├«mprejur─âri. ÔŚŐ Loc. adj. De rezerv─â = care poate ├«nlocui, la nevoie, o pies─â tehnic─â, un obiect, o persoan─â. ÔÖŽ Spec. (Sport) Juc─âtor care ├«nlocuie╚Öte, la nevoie, pe unul dintre juc─âtorii titulari angaja╚Ťi ├«n competi╚Ťie. 4. Obiec╚Ťie, ├«ndoial─â, lips─â de ├«ncredere. ÔŚŐ Loc. adv. F─âr─â rezerv─â = f─âr─â reticen╚Ťe; cu totul, ├«n ├«ntregime. Sub toate rezervele = f─âr─â nici o garan╚Ťie. Cu mult─â rezerv─â sau cu toat─â rezerva = cu ├«ndoial─â, f─âr─â siguran╚Ť─â, f─âr─â a-╚Öi lua r─âspunderea pentru autenticitatea, veridicitatea, exactitatea sau oportunitatea unui fapt. ÔŚŐ Loc. prep. Sub rezerva... = cu condi╚Ťia... ÔÖŽ (Jur.) Manifestare prin care un stat, devenit parte la un tratat, declar─â c─â vrea s─â exclud─â sau s─â limiteze aplicarea anumitor clauze cuprinse ├«n acest tratat, ori s─â le atribuie un anumit ├«n╚Ťeles. ÔÖŽ Fig. Pruden╚Ť─â, circumspec╚Ťie; discre╚Ťie; reticen╚Ť─â; p. ext. r─âceal─â, indiferen╚Ť─â; jen─â. ÔÇô Din fr. r├ęserve.
REZERV├ü, rez├ęrv, vb. I. Tranz. A re╚Ťine, a opri, a p─âstra, a pune deoparte (ceva pentru cineva sau pentru ceva). Fire╚Öte eu ├«i rezervasem locul l├«ng─â mine, dar a trebuit s─â fac la fel cu ceilal╚Ťi. CAMIL PETRESCU, U. N. 103. ├Äi rezervam pateticul finalului. HASDEU, I. V. 171. ÔŚŐ Expr. A-╚Öi rezerva dreptul de a... = a-╚Öi p─âstra pentru sine dreptul de a... ├Ämi rezerv dreptul de a face ultima corectur─â. ÔÖŽ Fig. A destina, a h─âr─âzi, a preg─âti, a-i face cuiva parte de... Nici nu aruncase o privire la tovar─â╚Öa de drum pe care i-o rezerva ├«nt├«mplarea. C. PETRESCU, C. V. 19. C├«t─â umilire mi-a rezervat azi soarta! S-a sf├«r╚Öit tot. ALECSANDRI, T. II 189. ÔÇô Prez. ind. ╚Öi: (├«nvechit) rezervez (ALECSANDRI, S. 5).
REZ├ëRV─é, rezerve, s. f. 1. Cantitate (de alimente, de obiecte, de bani etc.) pus─â deoparte ╚Öi p─âstrat─â spre a fi ├«ntrebuin╚Ťat─â mai t├«rziu; depozit (2). Trebuie s─â producem at├«t, ├«nc├«t nu numai s─â acoperim nevoile de materii prime ale industriei, ci s─â cre─âm rezerve de stat. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 542. Nu pomenea nimic despre rezervele ├«n moned─â bun─â ce le avea la banca din Bucure╚Öti. REBREANU, R. II 19. ÔŚŐ (Jur.) Rezerv─â legal─â = parte din averea succesoral─â de care testatorul nu poate dispune liber, ├«n paguba unor anumi╚Ťi mo╚Ötenitori. Fond de rezerv─â v. fond (II 1). ÔŚŐ Loc. adj. (Despre o pies─â oarecare) De rezerv─â = care e la fel cu piesa ├«n func╚Ťiune ╚Öi poate fi utilizat─â la nevoie. Ion Ozun ├«╚Öi cump─ârase un lac─ât solid ╚Öi discret, cu o cheie de rezerv─â. C. PETRESCU, C. V. 44. ÔŚŐ Expr. Rezerv─â intern─â = posibilitate de cre╚Ötere a capacit─â╚Ťii de produc╚Ťie a unei ├«ntreprinderi, care poate consta ├«n mai buna a╚Öezare ╚Öi folosire a ma╚Öinilor, ├«n reducerea consumului de materiale, ├«n mai buna organizare a procesului tehnologic etc. ÔÖŽ Cantitate de substan╚Ťe minerale utile, industrializabile, care se g─âse╚Öte ├«n subsolul unui anumit teren. Rezerve geologice de ╚Ťi╚Ťei. 2. Camer─â de spital ├«n care se interneaz─â un singur bolnav sau cel mult doi. La spitalul jude╚Ťean... s├«nt ├«ntr-o rezerv─â cu un camarad din regiment. CAMIL PETRESCU, U. N. 418. 3. Parte din armat─â, chemat─â sub arme numai ├«n caz de r─âzboi; trupe neangajate ├«n lupt─â, p─âstrate pentru a interveni la nevoie. Dup─â un scurt schimb de vederi ├«ntre comandan╚Ťii de batalioane, se g─âse╚Öte c─â e r├«ndul nostru s─â fim trecu╚Ťi la rezerv─â. CAMIL PETRESCU, U. N. 308. ÔŚŐ Ofi╚Ťer de rezerv─â = ofi╚Ťer care nu face parte din cadrele active ale armatei. ÔÖŽ Persoan─â sau grup de persoane destinat s─â ia locul altora ├«n anumite condi╚Ťii sau ├«mprejur─âri. Activul de partid va deveni principala rezerv─â de cadre pentru ├«nt─ârirea conducerii organiza╚Ťiilor de partid, de stat, economice ╚Öi ob╚Öte╚Öti. SC├ÄNTEIA, 1954, nr. 2869. ÔÖŽ (Sport) Juc─âtor care ├«nlocuie╚Öte, la nevoie, pe unul dintre juc─âtorii angaja╚Ťi ├«n competi╚Ťie. 4. Obiec╚Ťie, ├«ndoial─â, lips─â de ├«ncredere. Fa╚Ť─â de lumea str─âin─â care ├«l exploata, a avut o rezerv─â deosebit─â. SADOVEANU, E. 24. Foarte l─âudabil. Cu singura rezerv─â c─â eu nu s├«nt un oficiu de plasare. C. PETRESCU, C. V. 134. ÔŚŐ Loc. adv. F─ârß║» rezerv─â = f─âr─â reticen╚Ťe; cu totul, ├«n ├«ntregime. Mu╚Öat ╚Öi-a deschis inima f─âr─â rezerv─â ╚Öi i-a spus o mul╚Ťime de lucruri. GALACTION, O. I 131. Sub toate rezervele = f─âr─â nici o garan╚Ťie. Cu mult─â rezerv─â (sau cu toat─â rezerva) = f─âr─â siguran╚Ť─â, cu ├«ndoial─â, f─âr─â a-╚Öi lua r─âspunderea pentru autenticitatea, veracitatea, exactitatea sau oportunitatea unui fapt. ╚śtirile acestea trebuiesc primite cu mult─â rezerv─â. REBREANU, R. II 225. ÔŚŐ Loc. prep. Sub rezerva... = cu condi╚Ťia... Sub rezerva aprob─ârii ulterioare. ÔŚŐ Expr. A face rezerve = a-╚Öi exprima ├«ndoieli asupra juste╚Ťii unei teze. N-am aprobat redac╚Ťia r─âspunsului celor de la Brussa f─âcut─â de Rosetti, ╚Öi de╚Öi am subscris-o, dar am spus tutulor rezervele ce fac. B─éLCESCU, la GHICA, A. 462. F─âc├«nd rezervele noastre ├«n privin╚Ťa dreptului ce voia Europa a-╚Öi ├«nsu╚Öi, adic─â de a interveni ├«n organiza╚Ťiunea din─âuntru a unei ╚Ť─âri... ╚Öi ast─âzi recunosc c─â bine am f─âcut. KOG─éLNICEANU, S. A. 204. ÔÖŽ Fig. Faptul de a fi prudent, circumspect, re╚Ťinut ├«n vorbe, ac╚Ťiuni etc.; discre╚Ťie; p. ext. r─âceal─â, jen─â. Rezerva de la ├«nceput se risipise. To╚Ťi vorbeau tare. C. PETRESCU, C. V. 297. C─âpitanul vaporului se ╚Ťinuse pe tot timpul conflictului la distan╚Ť─â, ├«ntr-o prudent─â rezerv─â. BART, S. M. 91.
rezerv├í (a ~) vb., ind. prez. 3 rez├ęrv─â
rez├ęrv─â s. f., g.-d. art. rez├ęrvei; pl. rez├ęrve
rezerv├í vb., ind. prez. 1 sg. rez├ęrv, 3 sg. ╚Öi pl. rez├ęrv─â
rez├ęrv─â s. f., g.-d. art. rez├ęrvei; pl. rez├ęrve
REZERV├ü vb. 1. a re╚Ťine. (I-a ~ un bilet la teatru.) 2. a opri, a p─âstra, a re╚Ťine. (╚Üi-am ~ ni╚Öte m─âsline.) 3. a opri, a p─âstra, a ╚Ťine. (I-a ~ loc la r├ónd.)
REZERV├ü vb. v. da, destina, h─âr─âzi, hot─âr├ş, meni, or├óndui, predestina, r├óndui, sorti, ursi.
REZ├ëRV─é s. 1. (├«nv.) rezerva╚Ťie. (Mai are o ~ de alimente.) 2. v. marj─â. 3. v. ├«ndoial─â. 4. v. re╚Ťinere. 5. reticen╚Ť─â, re╚Ťinere, (livr.) parcimonie. (O ~ ne├«ntemeiat─â a cuiva.) 6. v. critic─â.
REZÉRVĂ s. v. răceală.
REZERV├ü vb. I. tr. A p─âstra, a re╚Ťine pentru cineva. ÔÖŽ A pune la o parte, a opri (ceva) dintr-un tot. ÔÖŽ (Fig.) A destina. ÔÖŽ refl. A se re╚Ťine. [P.i. rez├ęrv. / < fr. r├ęserver, lat. reservare].
REZ├ëRV─é s.f. 1. Cantitate (de bunuri) pus─â deoparte pentru a fi folosit─â mai t├órziu; depozit. ÔŚŐ Rezerv─â succesoral─â = parte dintr-o avere succesoral─â de care testatorul nu poate dispune liber, fiind rezervat─â de drept unor anumi╚Ťi mo╚Ötenitori. ÔÖŽ (Fig.; mai ales la pl.) Posibilit─â╚Ťi. ÔŚŐ Rezerve interne = totalitatea posibilit─â╚Ťilor existente ├«ntr-o ├«ntreprindere, a c─âror descoperire ╚Öi folosire permit realizarea unor cantit─â╚Ťi sporite de produse. ÔÖŽ Cantitate de substan╚Ťe minerale utile con╚Ťinute ├«ntr-un z─âc─âm├ónt. 2. Camer─â de spital unde se interneaz─â un singur bolnav. 3. Parte din armat─â chemat─â sub arme numai ├«n timp de r─âzboi sau ├«n mod excep╚Ťional ├«n timp de pace; trupe neangajate ├«n lupt─â, p─âstrate pentru a interveni la nevoie. ÔÖŽ (Sport) Juc─âtor care poate ├«nlocui la nevoie pe unul dintre juc─âtorii angaja╚Ťi ├«n competi╚Ťie. 4. Motiv de ├«ndoial─â, obiec╚Ťie. ÔŚŐ F─âr─â rezerv─â = f─âr─â re╚Ťinere, ├«n ├«ntregime. ÔÖŽ (Fig.) Pruden╚Ť─â, cump─âtare, m─âsur─â; discre╚Ťie; (p. ext.) r─âceal─â, indiferen╚Ť─â, jen─â. [< fr. r├ęserve < r├ęserver ÔÇô a pune deoparte].
REZERV├ü vb. tr. a p─âstra, a re╚Ťine pentru cineva. ÔŚŐ a pune la o parte. ÔŚŐ (fig.) a destina. (< fr. r├ęserver, lat. reservare)
REZ├ëRV─é s. f. 1. cantitate (de bunuri) pus─â deoparte pentru a fi folosit─â mai t├órziu; depozit. ÔÖŽ (jur.) ~ succesoral─â (sau legal─â) = parte dintr-o avere succesoral─â de care testatorul nu poate dispune liber, rezervat─â de drept unor anumi╚Ťi mo╚Ötenitori. ÔŚŐ (fig.; pl.) posibilit─â╚Ťi. ÔŚŐ cantitate de substan╚Ťe minerale utile ├«ntr-un z─âc─âm├ónt. 2. camer─â de spital unde se interneaz─â un singur bolnav. 3. parte din armat─â chemat─â sub arme numai ├«n timp de r─âzboi sau ├«n mod excep╚Ťional ├«n timp de pace; trupe neangajate ├«n lupt─â, p─âstrate pentru a interveni la nevoie. ÔŚŐ (sport) juc─âtor care poate ├«nlocui la nevoie pe unul dintre juc─âtorii angaja╚Ťi ├«n competi╚Ťie. 4. motiv de ├«ndoial─â, obiec╚Ťie. ÔÖŽ f─âr─â ~ = f─âr─â re╚Ťinere, ├«n ├«ntregime. ÔŚŐ (fig.) pruden╚Ť─â, cump─âtare, m─âsur─â; discre╚Ťie. (p. ext.) r─âceal─â, indiferen╚Ť─â. (< fr. r├ęserve)
A REZERV├ü rez├ęrv tranz. 1) (locuri, bilete etc.) A l─âsa ├«n rezerv─â; a p─âstra; a re╚Ťine. ÔŚŐ A-╚Öi ~ dreptul a p─âstra pentru sine dreptul de a... 2) fig. (despre soart─â, providen╚Ť─â etc.) A stabili dinainte; a h─âr─âzi; a meni; a sorti; a ursi; a soroci; a predestina. /<fr. r├ęserver
REZ├ëRV─é ~e f. 1) Totalitate de bunuri materiale puse la p─âstrare pentru a fi folosite ├«n caz de nevoie. ÔŚŐ ~e ale produc╚Ťiei posibilit─â╚Ťi neutilizate pentru sporirea produc╚Ťiei. ~e interne posibilit─â╚Ťi nefolosite de care dispune o ├«ntreprindere pentru sporirea produc╚Ťiei, f─âr─â investi╚Ťii suplimentare. ~ de munc─â tineri din ╚Öcolile polivalente care se preg─âtesc s─â ├«mbr─â╚Ťi╚Öeze diverse specialit─â╚Ťi. ~ de aur (sau ~-aur) fond centralizat de aur care se p─âstreaz─â ├«n b─âncile centrale sau ├«n trezoreria unui stat. ~e naturale cantitate de substan╚Ťe minerale utile aflate ├«n scoar╚Ťa terestr─â. ~ succesorial─â parte dintr-o avere succesorial─â de care testatarul nu poate dispune liber, fiind rezervat─â unor anumi╚Ťi mo╚Ötenitori. 2) Categorie de cet─â╚Ťeni care au satisf─âcut serviciul militar ╚Öi care urmeaz─â a fi mobiliza╚Ťi ├«n caz de r─âzboi. Ofi╚Ťer de ~. 3) Unitate militar─â neangajat─â, care intervine ├«n lupt─â ├«n caz de necesitate. 4) Persoan─â sau obiect care poate fi folosit ├«n caz de nevoie; disponibilitate. 5) Lips─â de ├«ncredere; ne├«ncredere; ├«ndoial─â. A avea ~e fa╚Ť─â de cineva. ÔŚŐ F─âr─â ~ (sau ~e) ├«n ├«ntregime; necondi╚Ťionat. Cu mult─â ~ f─âr─â a garanta exactitatea ╚Öi autenticitatea unui fapt. Sub ~a... cu condi╚Ťia... [G.-D. rezervei] /<fr. r├ęserve
rezerv├á v. 1. a re╚Ťine o parte dintrÔÇÖun tot; 2. a p─âstra pentru alt timp sau pentru alt─â ├«ntrebuin╚Ťare: ├«mi rezerv bani pentru o c─âl─âtorie; 3. a destina: a rezerva o pedeaps─â culpabililor; 4. a remite pentru alt─âdat─â.
rezerv─â f. 1. ac╚Ťiunea de a rezerva ╚Öi lucrul rezervat; 2. fig. discre╚Ťiune, cump─âtare: a bea cu rezerv─â; 3. restric╚Ťiune: a face rezervele sale; 4. partea armatei compus─â din oameni cari ╚Öi-au f─âcut timpul de serviciu ╚Öi cari sunt rechema╚Ťi ├«n caz de r─âsboiu; 5. corp de trupe ╚Ťinute ├«n ziua b─ât─âliei la distan╚Ťa ac╚Ťiunii spre a le dirija la nevoie asupra puncturilor slabe.
*rez├ęrv, a -├í v. tr. (lat. reservare. V. s─ârbez). Pun la o parte, p─âstrez, opresc p. alt-cineva, p. alt scop or─ş pe alt timp: a rezerva o parte din c├«╚Ötig, a rezerva un loc cu─şva, a rezerva ban─ş de drum. Fig. Destinez, hot─âr─âsc: a rezerva o surpriz─â cu─şva. V. refl. M─â p─âstrez, a╚Ötept alt─â ocaziune: a te rezerva pentru un osp─â╚Ť (╚Ťin├«ndu-te nem├«ncat). A-╚Ť─ş rezerva dreptu de a, a p─âstra p. tine dreptu de a.
*rez├ęrv─â f., pl. e (fr. r├ęserve, it. riserva; rus. rez├ęrv). Arm. Acea parte a armate─ş care se compune din oamen─ş cam de 30-40 de an─ş ╚Öi care nu e chemat─â de c├«t la r─âzbo─ş sa┼ş alt caz grav. Acea parte din trupe care e l─âsat─â ma─ş ├«n urm─â ca s─â fie odihnit─â ╚Öi gata de atac atunc─ş c├«nd cele-lalte trupe vor avea nevo─şe de ajutor. Ofi╚Ťer ├«n rezerv─â, ofi╚Ťer care se face din absolven╚Ťi─ş cursulu─ş superior al ╚Öcoalelor secundare dup─â ce a f─âcut un an stagiu de soldat, a trecut un examin de plotonier ╚Öi a fost ├«naintat ├«n fine sublocotenent. E─ş exist─â numa─ş ├«n trupele de uscat ╚Öi ├«nainteaz─â ├«n timp de pace numa─ş p├«n─â la gradu de ma─şor depun├«nd ├«n acest caz alt examin. Se ma─ş numesc ÔÇ×ofi╚Ťer─ş ├«n rezerv─âÔÇŁ ╚Öi ofi╚Ťeri─ş retra╚Ö─ş din activitate, dar ╚Ťinu╚Ť─ş ├«nc─â la dispozi╚Ťiunea armate─ş. Ace╚Öt─şa exist─â ╚Öi ├«n marin─â ╚Öi pot avea or─ş-ce grad. Pin ext. Parte cru╚Ťat─â din alta ma─ş mare (cum ar fi o parte din copaci─ş une─ş p─âdur─ş t─â─şate, o parte dintrÔÇÖo sum─â destinat─â alt─ş scop ╚Ö. a.). Rezerve nutritive sa┼ş alimentare, parte din m├«ncare pref─âcut─â ├«n corp ╚Öi ascuns─â pin ╚Ťesutur─ş p. a servi la nevo─şe (├«n timp de foame ├«ndelungat─â). Jur. Rezerv─â legal─â, acea parte din mo╚Ötenire de care testatoru nu poate dispune liber, ci trebu─şe sÔÇÖo lase copiilor sa┼ş altor mo╚Ötenitor─ş legitim─ş. V. cotitate). Fig. Restric╚Ťiune: amici╚Ťia nu admite rezerv─â. Cump─âtare, m─âsur─â: a vorbi cu rezerv─â. Rezerv─â mental─â, V. restric╚Ťiune. A face rezerve, a nu admite ├«n ├«ntregime un act or─ş o ide─şe: fac rezerve ├«n privin╚Ťa celor afirmate de el. F─âr─â rezerv─â, f─âr─â excep╚Ťiune, ├«n total: a admite f─âr─â rezerv─â. Supt rezerv─â, cu excep╚Ťiune, l─âs├«nd loc p. vre-o excep╚Ťiune: a da o ╚Ötire supt rezerv─â.
rezerva vb. v. DA. DESTINA. HĂRĂZI. HOTĂRÎ. MENI. ORÎNDUI. PREDESTINA. RÎNDUI. SORTI. URSI.
REZERVA vb. 1. a re╚Ťine. (I-a ~ un bilet.) 2. a opri, a p─âstra, a re╚Ťine. (╚Üi-am ~ ni╚Öte m─âsline.) 3. a opri, a p─âstra, a ╚Ťine. (I-a ~ loc la r├«nd.)
rezervă s. v. RĂCEALĂ. RETICENȚĂ.
REZERV─é s. 1. (├«nv.) rezerva╚Ťie. (Mai are o ~ de alimente.) 2. margine, marj─â. (S─â l─âs─âm o ~ pentru orice eventualitate.) 3. dubiu, incertitudine, ├«ndoial─â, ne├«ncredere, nesiguran╚Ť─â, scepticism, ╚Öov─âial─â, ╚Öov─âire, (ast─âzi rar) necredin╚Ť─â, (├«nv.) aporie, ├«ndoin╚Ť─â. (~ lui era ├«n parte ├«ntemeiat─â.) 4. re╚Ťinere, (fig.) m─âsur─â. (~ ├«n comportare.) 5. critic─â, obiec╚Ťie, observa╚Ťie, (rar) observare. (Are unele ~ dup─â lectura romanului.)
juc─ât├│r-rez├ęrv─â s. m. Juc─âtor care poate ├«nlocui pe un titular ÔŚŐ ÔÇ×[Numele] unui juc─âtor-rezerv─â [la fotbal]ÔÇŁ I.B. 9 XI 66 p. 4 (din juc─âtor [de] rezerv─â)
REZERVĂ parașută de rezervă.
REZERV─é DE AVARIE cantitate de alimente ╚Öi ap─â obligatorie la bordul aeronavelor care efectueaz─â zboruri de lung─â durat─â pentru situa╚Ťii neprev─âzute (ateriz─âri for╚Ťate ├«n zone de╚Öertice, regiuni polare, regiuni nepopulate etc.)Exist─â rezerv─â de avarie: p─âstrat─â la bordul aeronavei ╚Öi individual─â.
REZ├ëRV─é (< fr.) s. f. 1. Cantitate de alimente, de obiecte, de bani, de materiale, etc. re╚Ťinut─â pentru a fi folosit─â mai t├órziu, la nevoie; depozit (2). ÔŚŐ Rezerve de stat = cantit─â╚Ťi de bunuri materiale (dintre cele mai importante) acumulate ╚Öi p─âstrate de stat pentru a fi folosite ├«n cazul ivirii unor greut─â╚Ťi neprev─âzute (calamit─â╚Ťi naturale, greut─â╚Ťi de aprovizionare din import etc.). ÔŚŐ Rezerve interne = resurse de m─ârire ╚Öi ├«mbun─ât─â╚Ťire a produc╚Ťiei existente ├«ntr-o unitate economic─â. ÔŚŐ R. bugetar─â = parte din veniturile unui buget, constituit─â ├«n vederea acoperirii cheltuielilor ├«n cazul sporirii lor neprev─âzute sau a nerealiz─ârii integrale a veniturilor. ÔŚŐ Rezervele minime obligatorii = disponibilit─â╚Ťile b─âne╚Öti ale b─âncilor, ├«n lei ╚Öi ├«n valut─â, p─âstrate ├«n conturi deschise deschise la Banca Na╚Ťional─â. Se constituie ca o rat─â (cot─â procentual─â) din obliga╚Ťiile b─âncilor, ├«n moned─â na╚Ťional─â ╚Öi ├«n valut─â, rezultate din acceptarea depozitelor ╚Öi a altor fonduri. Rata r. minime obligatorii se stabile╚Öte de Banca Na╚Ťional─â ╚Öi se modific─â ├«n func╚Ťie de obiectivele politicii monetare. ÔŚŐ R.-aur = cantitate de aur aflat─â ├«n depozitul b─âncilor de emisiune spre a servi drept garan╚Ťie pentru biletele de banc─â emise ╚Öi pentru lichidarea datoriilor c─âtre alte ╚Ť─âri ├«n cazul ├«n care nu exist─â o alt─â posibilitate de lichidare (ex. prin export de m─ârfuri, plat─â ├«n devize) a datoriilor respective. ÔŚŐ R. lichid─â = a) cantitate de aur, de valute ╚Öi de devize liber-convertibile ├«n aur de care dispune la un moment dat o banc─â sau o ╚Ťar─â pentru a efectua pl─â╚Ťi interna╚Ťionale; b) totalitatea mijloacelor b─âne╚Öti (existente sub orice form─â), negrevate de nici o sarcin─â, disponibile la o banc─â, la o ├«ntreprindere etc. 2. Cantitatea de substan╚Ť─â mineral─â util─â dintr-un z─âc─âm├ónt, pus─â ├«n eviden╚Ť─â prin lucr─âri geologice de prospec╚Ťiune ╚Öi de explorare (lucr─âri miniere sau foraje). 3. (MILIT.) Parte a for╚Ťelor sau a mijloacelor p─âstrat─â la dispozi╚Ťia comandantului pentru a fi folosit─â dup─â nevoi ├«n perioada luptei. ÔÖŽ Parte a armatei care nu se afl─â sub arme ╚Öi este format─â din persoane care au satisf─âcut serviciul militar (ex. ofi╚Ťer ├«n r., subofi╚Ťer ├«n r.). ÔÖŽ Persoan─â sau grup de persoane destinat s─â ia locul altora ├«n anumite condi╚Ťii sau ├«mprejur─âri. ÔÖŽ (SPORT) Juc─âtor care ├«nlocuie╚Öte pe titular ├«ntr-un meci, ├«ntr-o competi╚Ťie etc. 4. Camer─â de spital ├«n care se interneaz─â singur un bolnav sau cel mult doi. 5. (Dr.) Manifestare de voin╚Ť─â a unui stat care consimte s─â devin─â parte la un tratat cu privire la neaplicarea ori aplicarea specific─â ├«n privin╚Ťa sa a uneia dintre clauzele tratatului. ÔŚŐ R. succesoral─â = parte din succesiunea unei persoane de la care mo╚Ötenitorii rezervatari nu pot fi ├«nl─âtura╚Ťi printr-un act de libertate de c─âtre cel ce las─â mo╚Ötenirea. 6. R. alcalin─â v. alcalin. 7. Obiec╚Ťie, ├«ndoial─â, motiv de ├«ndoial─â. ÔŚŐ Loc. F─âr─â rezerv─â = f─âr─â reticen╚Ťe; ├«n ├«ntregime. Sub rezerva... = cu condi╚Ťia... Cu rezerv─â = f─âr─â siguran╚Ť─â, cu ├«ndoial─â. ÔÖŽ Fig. Pruden╚Ť─â, circumspec╚Ťie; cump─âtare; p. ext. r─âceal─â, indiferen╚Ť─â.

Rezerv─â dex online | sinonim

Rezerv─â definitie

Intrare: rezerv─â
rezerv─â substantiv feminin
Intrare: rezerva
rezerva verb grupa I conjugarea I