Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

16 defini╚Ťii pentru rezed─â

REZ├ëD─é, rezede, s. f. Plant─â decorativ─â erbacee, cu tulpina ramificat─â, cu frunze ├«ntregi alungite ╚Öi cu flori mici, galbene-aurii, cu miros pl─âcut; rozet─â (Reseda odorata). ÔÇô Din fr. r├ęs├ęda, germ. Resede.
REZ├ëD─é, rezede, s. f. Plant─â decorativ─â erbacee, cu tulpina ramificat─â, cu frunze ├«ntregi alungite ╚Öi cu flori mici, galbene-aurii, cu miros pl─âcut; rozet─â (Reseda odorata). ÔÇô Din fr. r├ęs├ęda, germ. Resede.
REZ├ëD─é, rezede, s. f. (Bot.; Transilv.) Rozet─â (1). O roman╚Ť─â cu mu╚Öcate ╚Öi frunze de rezed─â, cu suflul larg ╚Öi ad├«nc de step─â. VORNIC, P. 140.
rez├ęd─â s. f., g.-d. art. rez├ędei; pl. rez├ęde
rez├ęd─â s. f., g.-d. art. rez├ędei; pl. rez├ęde
REZ├ëD─é s. (BOT.) 1. (Reseda odorata) rozet─â, (reg.) prescure, busuioc-domnesc, (Bucov. ╚Öi Transilv.) zmeuric─â, zmeuri╚Ť─â. 2. (Reseda luteola) rechie, (reg.) rozet─â.
REZÉDĂ s. v. rechie.
REZ├ëD─é s.f. Plant─â erbacee originar─â din nordul Africii, cu flori mici, galbene-verzui, foarte mirositoare; (pop.) rozet─â. [< fr. r├ęs├ęda, lat. reseda].
REZ├ëD─é s. f. plant─â erbacee, din nordul Africii, cu flori mici, galbene-verzui, foarte mirositoare; rozet─â. (< fr. r├ęs├ęda, germ. Reseda)
REZ├ëD─é ~e f. 1) Plant─â erbacee decorativ─â, cu tulpin─â ramificat─â, cu frunze mari, alungite, ╚Öi cu flori m─ârunte, aromate, de culoare galben─â-aurie, dispuse ├«n ciorchini terminali; rozeta. 2) Floare a acestei plante. /<fr. r├ęs├ęda, germ. Resede, ung. rezeda
rezed─â f. plant─â a c─ârii floare exal─â un miros pl─âcut.
*rez├ęd─â f., pl. e (lat. res├ęda, d. resed├íre, a alina, fiind-c─â unele variet─â╚Ť─ş ale e─ş a┼ş fost ├«ntrebuin╚Ťate ca sedative. V. sedativ). Bot. O plant─â erbacee originar─â din nordu Africi─ş (Cirenaica), de unde (la 1733-37) a fost adus─â de N. Granger la Paris. E cultivat─â p. florile e─ş pl─âcut mirositoare ╚Öi ├«n form─â de strugure─ş ridica╚Ť─ş drept ├«n sus (reseda odorala). Floarea aceste─ş plante. ÔÇô Pop. rozet─â.
REZED─é s. (BOT.) 1. (Reseda odorata) rozet─â, (reg.) prescure, busuioc-domnesc, (Bucov. ╚Öi Transilv.) zmeuric─â, zmeuri╚Ť─â. 2. (Reseda luteola) rechie, (reg.) rozet─â.
rezed─â s. v. RECHIE.
REZÉDĂ (< fr., lat.) s. f. Plantă decorativă erbacee, din familia resedaceelor, cu tulpină înaltă de 30-60 cm, ramificată la bază, cu frunze întregi alungite și cu flori mici galbene-aurii, în racem, cu miros plăcut (Reseda odorata); (pop.) rozetă (4). Utilizată pentru vopsirea fibrelor naturale în galben.
RESEDA L., REZED─é, ROZET─é, fam. Resedaceae. Gen originar din Europa de S, Asia Mic─â, Africa de N ╚Öi tropical─â p├«n─â ├«n India, cca 48 specii, erbacee, anuale sau vivace, 40 cm ├«n─âl╚Ťime, stamine numeroase) dispuse ├«n inflorescen╚Ťe piramidale, m─ârunte, cu miros pl─âcut. ├Än condi╚Ťii normale ├«nflore╚Öte toat─â vara.

Rezed─â dex online | sinonim

Rezed─â definitie

Intrare: rezed─â
rezed─â substantiv feminin