Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

25 defini╚Ťii pentru revolu╚Ťie

REVOL├Ü╚ÜIE, revolu╚Ťii, s. f. I. 1. Schimbare fundamental─â a valorilor, a institu╚Ťiilor politice, a structurii sociale, a conduc─âtorilor ╚Öi ideologiilor unei societ─â╚Ťi. 2. (Pop.) R─âscoal─â, revolt─â. 3. Fig. Schimbare, transformare radical─â ├«ntr-un anumit domeniu. ÔŚŐ Revolu╚Ťie industrial─â = procesul ├«nlocuirii radicale a produc╚Ťiei manufacturiere (manuale) cu produc╚Ťia bazat─â pe ma╚Öini. II. 1. Mi╚Öcare periodic─â continu─â a unui corp av├ónd ca traiectorie o curb─â ├«nchis─â. ÔŚŐ Perioad─â de revolu╚Ťie = timpul necesar unui corp (ceresc) pentru a parcurge ├«ntreaga sa orbit─â. 2. (Geom.) Mi╚Öcare de rota╚Ťie a unui corp ├«n jurul unei drepte fixe. ÔÖŽ (Mec.) Rota╚Ťie complet─â a unei ro╚Ťi ├«n jurul osiei sale. [Var.: (├«nv.) revolu╚Ťiune s. f.] ÔÇô Din fr. r├ęvolution, lat. revolutio, -onis, germ. Revolution.
REVOLU╚ÜI├ÜNE s. f. v. revolu╚Ťie.
REVOL├Ü╚ÜIE, revolu╚Ťii, s. f. I. 1. (Fil.) Ansamblul transform─ârilor calitative profunde care cuprind fie un sistem ├«n ├«ntregime, fie unul sau mai multe subsisteme ale acestuia. 2. Schimbare brusc─â ╚Öi de obicei violent─â a structurilor sociale, economice ╚Öi politice ale unui regim dat. 3. (Pop.) R─âscoal─â, revolt─â. 4. Fig. Schimbare, transformare radical─â ├«ntr-un anumit domeniu. ÔŚŐ Revolu╚Ťie industrial─â = procesul ├«nlocuirii radicale a produc╚Ťiei manufacturiere (manuale) cu produc╚Ťia bazat─â pe ma╚Öini. II. 1. Mi╚Öcare periodic─â continu─â a unui corp av├ónd ca traiectorie o curb─â ├«nchis─â. ÔŚŐ Perioad─â de revolu╚Ťie = timpul necesar unui corp (ceresc) pentru a parcurge ├«ntreaga sa orbit─â. 2. (Geom.) Mi╚Öcare de rota╚Ťie a unui corp ├«n jurul unei drepte fixe. ÔÖŽ (Mec.) Rota╚Ťie complet─â a unei ro╚Ťi ├«n jurul osiei sale. [Var.: (├«nv.) revolu╚Ťi├║ne s. f.] ÔÇô Din fr. r├ęvolution, lat. revolutio, -onis, germ. Revolution.
REVOLU╚ÜI├ÜNE s. f. v. revolu╚Ťie.
REVOL├Ü╚ÜIE, revolu╚Ťii, s. f. I. 1. (Fil.) Schimbare de obicei brusc─â ╚Öi prin salt a unui fenomen, care trece de la o stare calitativ─â veche la o stare calitativ─â nou─â, superioar─â. 2. (Urmat de determin─âri care arat─â caracterul mi╚Öc─ârii) Schimbare radical─â ╚Öi de obicei brusc─â, pa╚Önic─â sau violent─â, ├«n raporturile economice, sociale ╚Öi politice ale unei societ─â╚Ťi, ╚Öi care const─â ├«n sf─âr├«marea vechilor rela╚Ťii de produc╚Ťie ╚Öi instaurarea unor rela╚Ťii de produc╚Ťie noi, corespunz─âtoare nivelului de dezvoltare a for╚Ťelor de produc╚Ťie, precum ╚Öi ├«n trecerea puterii de stat din m├«inile vechii clase dominante, exploatatoare ╚Öi decadente, ├«n m├«inile unei noi clase progresiste. Revolu╚Ťia bol╚Öevic─â a transformat Rusia dintr-o temni╚Ť─â a popoarelor ├«ntr-o unitate fr─â╚Ťeasc─â. SADOVEANU, E. 192. ÔŚŐ Revolu╚Ťie burghez─â = revolu╚Ťie care lupt─â pentru desfiin╚Ťarea rela╚Ťiilor feudale, f─âr─â dep─â╚Öirea cadrului or├«nduirii capitaliste. Revolu╚Ťie proletar─â (sau socialist─â) = revolu╚Ťie ├«n care proletariatul, sub conducerea partidului s─âu marxist ╚Öi ├«n alian╚Ť─â cu elementele semiproletare de la ora╚Öe ╚Öi sate, zdrobe╚Öte burghezia, instaur├«nd dictatura proletar─â. Revolu╚Ťia socialist─â nu este un singur act, nu este o singur─â b─ât─âlie pe un singur front, ci o ├«ntreag─â epoc─â de ascu╚Ťite conflicte de clas─â, un ╚Öir ├«ndelungat de b─ât─âlii pe toate fronturile. LENIN, O. XXII 139. 3. (Popular) R─âscoal─â, revolt─â. S-a iscat revolu╚Ťie ├«n toat─â ╚Ťara. Au fost ╚Öi mai demult r─âscoale. STANCU, D. 126. Acolo e cuibul revolu╚Ťiei ╚Öi de-acolo au pornit toate. REBREANU, R. II 223. 4. Fig. Schimbare, transformare radical─â ├«ntr-un anumit domeniu. Revolu╚Ťia tehnic─â a adus progresul modern al metodelor de produc╚Ťie mecanizat─â. ÔŚŐ Revolu╚Ťie cultural─â = ac╚Ťiune ├«ntreprins─â ╚Öi ├«nf─âptuit─â de clasa muncitoare, ├«n condi╚Ťiile create de instaurarea dictaturii proletariatului ╚Öi ridic─ârii nivelului de trai al maselor, av├«nd drept scop crearea unei culturi corespunz─âtoare rela╚Ťiilor socialiste de produc╚Ťie ╚Öi r─âsp├«ndirea ei ├«n mase c├«t mai largi. Revolu╚Ťia cultural─â ├«n ╚Ťara noastr─â are ca efect o cre╚Ötere uria╚Ö─â a cererii de tip─ârituri. CONTEMPORANUL, S. II, 1956, nr. 483, 1/3. II. 1. (Astron.) Mi╚Öcare periodic─â a unui corp ceresc care parcurge o traiectorie ├«nchis─â, o orbit─â. ÔŚŐ Perioad─â de revolu╚Ťie = timpul necesar unui corp (ceresc), ca s─â parcurg─â ├«ntreaga sa orbit─â. 2. (Geom.) Mi╚Öcare de rota╚Ťie a unui corp ├«n jurul unei drepte fixe. ÔÖŽ (Mec.) Rota╚Ťie complet─â a unei ro╚Ťi ├«n jurul osiei. ÔÇô Variant─â: (├«nvechit) revolu╚Ťi├║ne (GHEREA, ST. CR. II 215) s. f.
REVOLU╚ÜI├ÜNE s. f. v. revolu╚Ťie.
revol├║╚Ťie (-╚Ťi-e) s. f., art. revol├║╚Ťia (-╚Ťi-a), g.-d. art. revol├║╚Ťiei; pl. revol├║╚Ťii, art. revol├║╚Ťiile (-╚Ťi-i-)
revol├║╚Ťie s. f. (sil. -╚Ťi-e), art. revol├║╚Ťia (sil. -╚Ťi-a), g.-d. art. revol├║╚Ťiei; pl. revol├║╚Ťii, art. revol├║╚Ťiile (sil. -╚Ťi-i-)
REVOL├Ü╚ÜIE s. v. r─âscoal─â, r─âsculare, r─âzmeri╚Ť─â, r─âzvr─âtire, rebeliune, revolt─â.
REVOL├Ü╚ÜIE s.f. I. 1. Schimbare brusc─â, prin salt, a unui fenomen, care trece de la o stare calitativ─â veche la o stare calitativ─â nou─â, superioar─â. 2. Transformare radical─â ├«n raporturile social-economice ╚Öi politice ale unei societ─â╚Ťi ╚Öi care const─â ├«n trecerea puterii politice din m├óinile vechii clase dominante, ├«n m├óinile unei clase noi, precum ╚Öi ├«n sf─âr├ómarea vechilor rela╚Ťii de produc╚Ťie ╚Öi instaurarea unor rela╚Ťii de produc╚Ťie noi, corespunz─âtoare nivelului de dezvoltare a for╚Ťelor de produc╚Ťie. 3. (Fig.) Schimbare profund─â, radical─â, ├«ntr-un anumit domeniu; transformare brusc─â ╚Öi total─â. ÔÖŽ (├Än ideologia marxist─â) Revolu╚Ťie cultural─â = parte component─â a revolu╚Ťiei socialiste, cuprinz├ónd schimb─ârile pe care aceasta le aduce ├«n planul moral-spiritual. II. 1. Mi╚Öcare periodic─â a unui corp ceresc; timpul ├«n care un corp ceresc parcurge ├«ntreaga sa orbit─â. 2. (Geom.) Mi╚Öcare de rota╚Ťie a unui corp ├«n jurul unei drepte fixe. 3. Schimbare geologic─â a scoar╚Ťei terestre. 4. (Fiz.) Mi╚Öcare a unui corp care parcurge o curb─â fix─â. ÔÖŽ Mi╚Öcare de rota╚Ťie complet─â a unei ro╚Ťi ├«n jurul osiei sale. [Gen. -iei. / cf. fr. r├ęvolution, lat. revolutio].
REVOL├Ü╚ÜIE s. f. I. 1. (fil.) etap─â a dezvolt─ârii ├«n care au loc transform─âri calitative profunde, schimb─âri radicale, esen╚Ťiale, orientate de la inferior la superior, de la vechi la nou, asigur├ónd realizarea progresului ├«ntr-un ritm rapid. ÔÖŽ ~ social─â = ac╚Ťiune social─â de transformare radical─â calitativ─â a societ─â╚Ťii, prin care se realizeaz─â trecerea de la o forma╚Ťiune inferioar─â la alta superioar─â; ~ cultural─â = proces de transformare radical─â ├«n domeniul ideologiei ╚Öi culturii, care ├«nso╚Ťe╚Öte o revolu╚Ťie social─â. 2. ~ industrial─â = proces complex de transformare calitativ─â a bazei tehnice a produc╚Ťiei; ~ tehnico-╚Ötiin╚Ťific─â = proces contemporan care determin─â schimb─âri radicale ├«n domeniul for╚Ťelor de produc╚Ťie, prin dezvoltarea accelerat─â a ╚Ötiin╚Ťei ╚Öi tehnicii, prin perfec╚Ťionarea proceselor tehnologice. 3. (fig.) schimbare profund─â, radical─â, ├«ntr-un anumit domeniu; transformare brusc─â ╚Öi total─â. II. 1. mi╚Öcare de rota╚Ťie a unui corp ceresc ├«n jurul altuia. 2. (mat.) mi╚Öcare de rota╚Ťie a unui corp ├«n jurul unei drepte fixe. 3. schimbare geologic─â a scoar╚Ťei terestre. 4. (fiz.) mi╚Öcare a unui corp care parcurge o curb─â fix─â. ÔŚŐ mi╚Öcare de rota╚Ťie complet─â a unei ro╚Ťi ├«n jurul osiei sale. (< fr. r├ęvolution, lat. revolutio, germ. Revolution)
REVOL├Ü╚ÜIE1 ~i f. 1) Etap─â a dezvolt─ârii ├«n care se produc transform─âri sociale profunde ├«n toate domeniile vie╚Ťii. 2) filoz. Ac╚Ťiune organizat─â ╚Öi condus─â de o clas─â progresist─â (care antreneaz─â la lupt─â masele populare), av├ónd adesea ca rezultat o schimbare radical─â a vie╚Ťii economice, sociale ╚Öi politice. 3) Schimbare radical─â ├«ntr-un domeniu de activitate (├«n ╚Ötiin╚Ť─â, tehnic─â, art─â etc.). [G.-D. revolu╚Ťiei; Sil. -╚Ťi-e] /<fr. r├ęvolution, lat. revolutio, ~onis, germ. Revolution
REVOL├Ü╚ÜIE2 ~i f. 1) astr. Mi╚Öcare complet─â de rota╚Ťie a unui corp ceresc ├«n jurul altui corp ceresc. ÔŚŐ Perioad─â de ~ timp necesar unui corp ceresc pentru a parcurge ├«ntreaga sa orbit─â. 2) geom. Mi╚Öcare de rota╚Ťie a unui corp care parcurge o curb─â ├«nchis─â. 3) tehn. Mi╚Öcare complet─â a unui corp ├«n jurul axei sale. [G.-D. revolu╚Ťiei; Sil. -╚Ťi-e] /<fr. r├ęvolution, lat. revolutio, ~onis, germ. Revolution
revolu╚Ťi(un)e f. 1. mi╚Öcare circular─â complet─â: P─âm├óntul ├«╚Öi face revolu╚Ťiunea sa ├«n jurul soarelui ├«n 365 de zile ╚Öi 6 ore; 2. se zice de schimb─ârile geologice ale globului; 3. schimbare brusc─â ├«n arte, ├«n opiniuni, ├«n afacerile lumii; 4. se zice ├«n special de o schimbare violent─â ├«n guvernul sau a╚Öez─âmintele unui Stat. V. Nume proprii.
Revolu╚Ťiune f. Revolu╚Ťiunile cele mai cunoscute: Revolu╚Ťiunea englez─â, ├«nceput─â ├«n 1642, marcat─â prin execu╚Ťiunea lui Carol I (1649) ╚Öi care aduse alungarea definitiv─â a Stuar╚Ťilor (1688) ╚Öi a╚Öezarea primului rege constitu╚Ťional ├«n persoana lui Guilom III; Revolu╚Ťiunea ardelean─â din 1783, sub Horia ╚Öi Clo╚Öca, pentru desfiin╚Ťarea iob─âgiei: dup─â ce fu ├«necat─â ├«n s├ónge, ╚Öerbirea se desfiin╚Ť─â ├«n principiu de Iosif II ├«n 1785; Revolu╚Ťiunea francez─â din 1789, transformare complet─â a institu╚Ťiunilor Fran╚Ťei: monarhia absolut─â fu ├«nlocuit─â cu un regim reprezentativ, privilegiile fur─â desfiin╚Ťate, egalitatea civil─â ╚Öi politic─â stabilit─â ├«n principiu; Revolu╚Ťiunea din 1821, V. Zavera; Revolu╚Ťiunea din 1848 (├«n Ardeal), cu ocaziunea unirii Transilvaniei cu Ungaria: Avram Iancu se puse ├«n fruntea Mo╚Ťilor, cari r─âscula╚Ťi ╚Öi ├«nd├órji╚Ťi de groz─âviile Ungurilor ╚Öi S─âcuilor, f─âcur─â din Ardeal un foc ╚Öi un lac de s├ónge; Revolu╚Ťiunea din Rusia la 1917, care resturn─â regimul ╚Ťarist ╚Öi dinastia domnitoare; Revolu╚Ťiunea german─â din 1918, care a resturnat dinastia Hohenzollernilor; Revolu╚Ťiunea greac─â ╚Öi cea turc─â din 1924 cari au ├«nlocuit monarhia prin republic─â.
*revolu╚Ťi├║ne f. (lat. revolutio, -├│nis, d. rev├│lvere, -l├║tum, a ├«nv├«rti ├«napo─ş; fr. r├ęvolution. V. bolt─â, circum- ╚Öi e-volu╚Ťiune). Astr. ├Änv├«rtire ├«n prejuru altu─ş corp, mi╚Öcare circular─â complet─â: revolu╚Ťiunea p─âm├«ntulu─ş ├«n prejuru soarelu─ş se face ├«n 365 de zile ╚Öi vre-o 6 ore. Geol. Mare surp─âtur─â sa┼ş schimbare ├«n scoar╚Ťa p─âm├«ntulu─ş. Geom. Mi╚Öcare presupus─â a unu─ş plan ├«n prejuru une─ş latur─ş a lu─ş p. a produce un solid. Mec. Rota╚Ťiune, ├«nv├«rtire ├«n prejuru osii─ş. Fig. Mare schimbare ├«n spirite, ├«n lucrur─ş: revolu╚Ťiune ├«n arte. Mare r─âscoal─â,mare rebeliune, mare revolt─â, sculare cu armele: revolu╚Ťiun─ş a┼ş fost: ├«n Anglia la 1688, ├«n Francia la 1789 (numit─â ╚Öi marea revolu╚Ťiune) ╚Öi la 1848, ├«n Ardeal la 1784 (supt Horea) ╚Öi la 1848 (supt Avram Iancu), ├«n Rom├ónia la 1821 (zavera) ╚Öi la 1848. ÔÇô Ob. revolu╚Ťie (dup─â rus. revol─ş├║ci─şa).
revolu╚Ťie s. v. R─éSCOAL─é. R─éSCULARE. R─éZMERI╚Ü─é. R─éZVR─éTIRE. REBELIUNE. REVOLT─é.
REVOLU╚ÜIA DE LA 1848, revolu╚Ťie de inspira╚Ťie liberal─â ╚Öi democratic─â, desf─â╚Öurat─â ├«n aproape ├«ntreaga Europ─â ├«n anii 1848-1849. ├Ändreptat─â ├«mpotriva regimurilor absolutiste, ├«nt─ârite dup─â Congresul de la Viena (1814-1815), revolu╚Ťia a avut caracteristici proprii fiec─ârei ╚Ť─âri, dar a fost pretutindeni ├«n coeziune cu mi╚Öcarea revolu╚Ťionar─â general─â. A ├«nceput mai ├«nt├ói ├«n Italia (la Palermo, 12 ian.), fr─âm├óntat─â de o mare diversitate de probleme, de la abolirea iob─âgiei (├«n Sud ╚Öi ├«n Regatul Neapolelui) p├ón─â la consolidarea pozi╚Ťiilor burgheziei (Regatul Sardiniei) ╚Öi realizarea unit─â╚Ťii na╚Ťionale. Sub presiunea insurec╚Ťiilor populare au fost introduse constitu╚Ťii liberal-democrate ├«n Regatul Celor Dou─â Sicilii, ├«n Regatul Sardiniei, Toscanei ╚Öi Statul Papal; ├«n urma insurec╚Ťiei antihabsburgice izbucnite ├«n partea de N a Pen. Italice (18-22 mart, 1848), Lombardia ╚Öi Vene╚Ťia sunt eliberate de sub domina╚Ťia Habsburgilor, marc├ónd, totodat─â, ├«nceputul r─âzboiului de eliberare. Revolu╚Ťia a cuprins cur├ónd aproape ├«ntreaga Pen. Italic─â (insurec╚Ťiile din Parma, Modena, Toscana), culmin├ónd cu proclamarea republicii la Roma (9 febr. 1849), ├«n frunte cu Mazzini ╚Öi Garibaldi. La 22 febr. 1848 revolu╚Ťia a izbucnit ╚Öi ├«n Fran╚Ťa, sold├óndu-se cu r─âsturnarea regelui Ludovic Filip ╚Öi a oligarhiei financiare ╚Öi cu proclamarea republicii (25 febr.). Evenimentele din Fran╚Ťa au exercitat o puternic─â influen╚Ť─â asupra asupra desf─â╚Öur─ârii ulterioare a evenimentelor ├«n numeroase ╚Ť─âri din Europa. La 13 mart. 1848 a izbucnit revolu╚Ťia ├«n Austria, devenit─â dup─â 1815 bastionul politic al reac╚Ťiunii ├«n Europa Central─â. Insurec╚Ťia din Viena (15 mart.) s-a soldat cu r─âsturnarea regimului Metternich, urmat─â de constituirea (17 mart.) a guvernului reprezentan╚Ťilor nobilimii ╚Öi ai burgheziei liberale, deschiderea (22 iul.) a Reichstagului unicameral ╚Öi promulgarea (7 sept.) Legii privind desfiin╚Ťarea dependen╚Ťei personale (f─âr─â r─âscump─ârare) a ╚Ť─âranilor. Momentul maxim al revolu╚Ťiei din Imp. habsburgic a fost marcat de insurec╚Ťia de la Viena (6-31 oct. 1848), c├ónd insurgen╚Ťilor ╚Öi s-a al─âturat o mare parte a garnizoanei din ora╚Ö, dar, dup─â lupte ├«nd├órjite, insurec╚Ťia a fost ├«nfr├ónt─â de trupele imperiale. ├Än cadrul evenimentelor revolu╚Ťionare din Imp. Habsburgic o mare importan╚Ť─â a avut-o revolu╚Ťia ungar─â izbucnit─â la 15 mart. la Pesta, condus─â de Kossuth Lajos. Guvernul constituit ├«n mart. 1848 desfiin╚Ťeaz─â iob─âgia ╚Öi promoveaz─â alte reforme democrat-liberale menite s─â asigure dezvoltarea ╚Ť─ârii. Conduc─âtorii r. nu au ╚Ťinut seama de revendic─ârile sociale ╚Öi na╚Ťionale ale rom├ónilor ╚Öi slavilor, ceea ce a dus la dezbinarea for╚Ťelor revolu╚Ťionare ╚Öi la conflicte armate ├«ntre acestea. ├Än aceste condi╚Ťii Habsburgii trec la contraofensiv─â ├«mpotriva revolu╚Ťiei ungare, f─âc├ónd apel la trupele croate ╚Öi ruse. Pentru respingerea atacului contrarevolu╚Ťiei se creeaz─â (21 sept. 1848) Comitetul ap─âr─ârii patriei (din oct. guvern revolu╚Ťionar) ├«n frunte cu Kossuth Lajos, care la r├óndu-i formeaz─â o armat─â revolu╚Ťionar─â, care reu╚Öe╚Öte s─â pricinuiasc─â un ╚Öir de ├«nfr├óngeri armatei habsburgice ╚Öi celei croate. ├Äns─â ├«n ian. 1849, armatele habsburgice ocup─â Pesta, iar guvernul revolu╚Ťionar se refugiaz─â la Debre╚Ťin, unde Dieta proclam─â independen╚Ťa deplin─â a Ungariei ╚Öi detronarea Habsburgilor. La 13 aug. 1849, revolu╚Ťia ungar─â este ├«nfr├ónt─â de armata rus─â, chemat─â de Habsburgi ├«n sprijinul lor. La 12 iun. 1848 a izbucnit revolu╚Ťia la Praga, iar ├«n Croa╚Ťia ╚Öi Slovenia au avut loc mi╚Öc─âri revolu╚Ťionare. ├Än Germania, a ├«nceput cu insurec╚Ťia din Baden (27-28 febr.) ╚Öi Hessa (11 mart.), cuprinz├ónd apoi toate statele germane; ├«n Bavaria, regele abdic─â (20 mart.); numero╚Öi principi acord─â insurgen╚Ťilor libert─â╚Ťi democratice. Insurec╚Ťia de la Berlin (18 mart.), oblig─â pe regele Prusiei s─â accepte formarea (29 mart.) unui guvern din reprezentan╚Ťii burgheziei liberale ╚Öi s─â acorde o Constitu╚Ťie. Revolu╚Ťia a cunoscut o deosebit─â intensitate ├«n statele germane din Vest, unde procesul de dezvoltare a capitalismului era mai avansat. La revolu╚Ťia din Germania au luat parte ╚Öi K. Marx ╚Öi Fr. Engels. La 18 mai 1848 s-a ├«ntrunit, la Frankfurt pe Main, Parlamentul german, ales prin vot universal, ├«n scopul realiz─ârii unit─â╚Ťii Germaniei; aceast─â ac╚Ťiune nu a avut sor╚Ťi de izb├ónd─â, at├ót din cauza pozi╚Ťiei nehot─âr├óte a burgheziei liberale germane, c├ót ╚Öi din pricina nerecunoa╚Öterii de c─âtre Austria ╚Öi principii germani a autorit─â╚Ťii Parlamentului de la Frankfurt, care oferea coroana imperial─â a Germaniei unificate regelui Prusiei, Frederic-Wilhelm al IV-lea. ├Än urma loviturii de stat din Prusia (nov.-dec. 1848) ├«nf─âptuit─â de nobilii monarhi╚Öti s-a deschis calea spre restabilirea absolutismului ╚Öi ├«nfr├óngerea revolu╚Ťiei (iul. 1849). Speriat─â de amploarea mi╚Öc─ârii, burghezia liberal─â german─â a renun╚Ťat la programul Revolu╚Ťiei. ├Än a doua jum─âtate a anului 1848, dup─â insurec╚Ťia proletariatului parizian din 23-26 iul., contrarevolu╚Ťia european─â, sub steagurile monarhiilor coalizate, a ├«nceput contraofensiva ├«mpotriva mi╚Öc─ârilor revolu╚Ťionare. O nou─â insurec╚Ťie declan╚Öat─â la Viena (6 oct. 1848) a fost reprimat─â cu for╚Ťa. Acela╚Öi lucru s-a ├«nt├ómplat cu insurec╚Ťiile din Baden (sept. 1848), Dresda (mai 1849), cu revolu╚Ťiile din Ungaria (aug. 1849) ╚Öi cu cele din ╚Üara Rom├óneasc─â (sept. 1848) ╚Öi cu cele din Transilvania (aug. 1849), ├«n─âbu╚Öite de armatele Prusiei, Rusiei, Austriei, Imperiului Otoman ╚Öi de cele ale Republicii franceze. Insurec╚Ťia parizian─â a contribuit la desfiin╚Ťarea iob─âgiei ├«n ╚Ť─ârile din centrul Europei ╚Öi la abolirea unor privilegii nobiliare. ├Än urma revolu╚Ťiei, burghezia ╚Öi-a consolidat pozi╚Ťiile ├«n ╚Ť─ârile din Apusul Europei, iar ├«n celelalte ╚Ť─âri a p─âtruns ├«n administra╚Ťia de stat. ├Än ╚Ü─ârile Rom├óne apari╚Ťia ╚Öi dezvoltarea burgheziei, pe de o parte, men╚Ťinerea structurilor feudale ╚Öi a privilegiilor boiere╚Öti, existen╚Ťa suzeranit─â╚Ťii turce╚Öti (├«n ╚Üara Rom├óneasc─â ╚Öi Moldova) ╚Öi a st─âp├ónirii habsburgice (├«n Transilvania), pe de alt─â parte, au fost factorii determinan╚Ťi ai intensific─ârii mi╚Öc─ârii de eliberare social─â ╚Öi na╚Ťional─â. ├Änceputul desf─â╚Öur─ârii evenimentelor revolu╚Ťionare l-a f─âcut mi╚Öcarea revolu╚Ťionar─â din Moldova (mart.), repede ├«n─âbu╚Öit─â. Nevoi╚Ťi s─â se exileze, frunta╚Öii pa╚Öopti╚Öti au formulat ├«n emigra╚Ťie programul revolu╚Ťiei (ÔÇ×Prin╚Ťipiile noastre pentru reformarea patrieiÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×Dorin╚Ťele partidei na╚Ťionale din MoldovaÔÇŁ), ├«n care, pe l├óng─â problema ├«mpropriet─âririi ╚Ť─âranilor se punea ╚Öi problema cre─ârii statului na╚Ťional rom├ón. ├Än ╚Üara Rom├óneasc─â a avut loc o revolu╚Ťie la care au participat: ╚Ť─âr─ânimea, me╚Öte╚Öugarii ╚Öi lucr─âtorii de la ora╚Öe, burghezia ╚Öi boierimea liberal─â. Principalii ei conduc─âtori au fost: N. B─âlcescu, Gh. Magheru, Al. G. Golescu, I. Heliade-R─âdulescu, C.A. Rosetti, Chr. Tell. Programul Revolu╚Ťiei, izbucnit─â la 9/21 iun. 1848, sintetizat ├«n Proclama╚Ťia de la Islaz, prevedea independen╚Ťa administrativ─â ╚Öi legislativ─â a ╚Ť─ârii, egalitatea ├«n fa╚Ťa legii, eliberarea ╚Öi ├«mpropriet─ârirea ╚Ť─âranilor (art. 13) etc. La 13/25 iun. domnul ╚Ť─ârii, Gh. Bibescu, a abdicat, conducerea revenind unui guvern provizoriu, iar apoi ca urmare a preponderen╚Ťei elementelor moderate, unei locotenen╚Ťe format─â din I. Heliade-R─âdulescu, N. Golescu ╚Öi Chr. Tell. ├Ängrijorat de evenimente, guvernul rus a exercitat presiuni asupra Imp. Otoman ca s─â intervin─â cu for╚Ťa armat─â (sept.). Au fost restaurate prevederile Regulamentului Organic, abolite temporar. ├Än Transilvania problemele eliber─ârii sociale s-au ├«mpletit str├óns cu cele ale eliber─ârii na╚Ťionale. Principalii conduc─âtori au fost: Avram Iancu, S. B─ârnu╚Ťiu, G. Bari╚Ťiu, E. Murgu, A. ╚śaguna. Unirea for╚Ťat─â a Transilvaniei cu Ungaria, refuzul conduc─âtorilor maghiari de a recunoa╚Öte drepturile na╚Ťionale ale rom├ónilor i-au silit pe ace╚Ötia s─â mearg─â pe o cale revolu╚Ťionar─â proprie. La Adunarea de la Blaj de pe C├ómpia Libert─â╚Ťii (3-5/15-17 mai 1848), care a constituit punctul culminant al revolu╚Ťiei ├«n Transilvania, cei peste 40.000 participan╚Ťi au adoptat programul care prevedea desfiin╚Ťarea iob─âgiei, egalitate na╚Ťional─â ╚Öi reprezentare propor╚Ťional─â ├«n Diet─â, administra╚Ťie, justi╚Ťie, Garda na╚Ťional─â, ├«nfiin╚Ťarea de ╚Öcoli ├«n limba rom├ón─â etc. Ne╚Ťin├ónd seama de voin╚Ťa clar exprimat─â la Blaj, Dieta neme╚Öeasc─â din Cluj a confirmat la 17/29 mai 1848 ├«ncorporarea Transilvaniei la Ungaria, ceea ce a provocat dezbinarea for╚Ťelor revolu╚Ťionare rom├óne ╚Öi maghiare, fapt de care a profitat Curtea de la Viena. Avram Iancu a organizat cetele mo╚Ťilor, transform├óndu-le ├«ntr-o oaste ╚Ť─âr─âneasc─â, cu care a ap─ârat regiunea Mun╚Ťilor Apuseni ├«mpotriva o╚Ötilor nobilimii maghiare. Abia la 2/14 iul. 1848, ├«n urma st─âruin╚Ťelor lui N. B─âlcescu, a fost ├«ncheiat proiectul de pacificare prin care se punea cap─ât ostilit─â╚Ťilor ├«ntre cele dou─â tabere. Era ├«ns─â prea t├órziu, deoarece ├«n aug. 1849 revolu╚Ťia maghiar─â a fost ├«nfr├ónt─â de trupele habsburgice ╚Öi ruse. De╚Öi ├«nfr├ónt─â, Revolu╚Ťia de la 1848 ├«n ╚Ü─ârile Rom├óne a avut totu╚Öi urm─âri ├«nsemnate; a contribuit ├«n mod esen╚Ťial la dezvoltarea con╚Ötiin╚Ťei na╚Ťionale a poporului rom├ón ╚Öi a pus la ordinea zilei problemele fundamentale ale dezvolt─ârii societ─â╚Ťii: problema agrar─â, a eliber─ârii sociale, a egalit─â╚Ťii ├«n drepturi, a unirii celor trei ╚Ť─âri rom├óne ├«n cadrul fruntariilor unuia ╚Öi aceluia╚Öi stat, a libert─â╚Ťii ╚Öi independen╚Ťei na╚Ťionale.
REVOLU╚ÜIA DIN 1905-1907 DIN RUSIA, ansamblu de ac╚Ťiuni ca urmare a crizei economice din 1900-1903, agravat─â de pierderile suferite ├«n R─âzboiul Ruso-Japonez (1904-1905). A ├«nceput prin manifesta╚Ťia pa╚Önic─â din 9/22 ian. 1905, de la Sankt-Petersburg, reprimat─â violent (ÔÇ×Duminica s├óngeroas─âÔÇŁ), c─âreia i-a urmat ├«n prim─âvara ╚Öi vara anului 1905, mari greve politice, ├«n principalele centre industriale ╚Öi puternice r─âscoale ╚Ť─âr─âne╚Öti ├«n regiunea Volg─âi. Au avut loc fr─âm├ónt─âri ├«n r├óndurile armatei, culmin├ónd cu r─âscoala din iun. 1905 a marinarilor de pe cuirasatul ÔÇ×PotemkinÔÇŁ din flota M─ârii Negre. Revolu╚Ťia ├«╚Öi propunea r─âsturnarea ╚Ťarismului, confiscarea p─âm├ónturilor mo╚Öiere╚Öti, ziua de munc─â de opt ore. ├Än toamna lui 1905 mi╚Öcarea revolu╚Ťionar─â s-a extins ├«n toat─â ╚Ťara, cre├óndu-se deta╚Öamente de muncitori ├«narma╚Ťi. ├Än oct., ├«n urma unei puternice geve generale, ╚Ťarul Nicolae II a dat la 17/30 oct. un manifest ├«n care f─âg─âduia satisfacerea unor revendic─âri general-democratice ╚Öi convocarea Dumei de Stat. Mi╚Öc─ârile au continuat, culmin├ónd cu insurec╚Ťia armat─â din dec. 1905. Dup─â ├«nfr├óngerea ei la Moscova, revolu╚Ťia a intrat ├«n declin, fiind, p├ón─â ├«n 1907, ├«n─âbu╚Öit─â.
REVOLU╚ÜIA DIN ANGLIA de la 1642-1649, revolu╚Ťie de ├«nsemn─âtate european─â ├«n urma c─âreia ├«n Anglia a fost instaurat un regim politic, cel al prosperit─â╚Ťii generale (Commonwealth). A fost ├«ndreptat─â ├«mpotriva regimului absolutist care, ├«n timpul regilor Iacob I ╚Öi Carol I din dinastia Stuart, trecea printr-o ad├ónc─â criz─â social─â. Lupta opozi╚Ťiei (reprezentat─â de burghezie, noua nobilime ╚Öi o parte a ╚Ť─âr─ânimii) a ├«mbr─âcat un ve╚Öm├ónt religios (puritanismul), Parlamentul fiind principalul ei centru organizatoric ╚Öi politic. Revolu╚Ťia a ├«nceput ├«n condi╚Ťiile agrav─ârii conflictului dintre rege ╚Öi Parlament, ca urmare a persecu╚Ťiei puritanilor ╚Öi a r─âzboiului ├«mpotriva Sco╚Ťiei protestante, r─âsculat─â ├«n 1637-1638. Carol I a convocat, dup─â o ├«ntrerupere de 11 ani (1629-1640), Parlamentul (├«ntre 13 apr. ╚Öi 5 mai 1640, Parlamentul scurt ╚Öi ├«ntre 3 nov. 1640 ╚Öi 20 apr. 1653, Parlamentul lung), cer├óndu-i s─â aprobe alocarea unor sume de bani pentru continuarea r─âzboiului ├«mpotriva Sco╚Ťiei Parlamentul lung a condi╚Ťionat acordarea sumelor, cer├ónd unele m─âsuri ├«ndreptate ├«mpotriva absolutismului (desfiin╚Ťarea impozitelor create de rege ├«ntre 1629 ╚Öi 1640, lichidarea tribunalelor extraordinare regale ╚Öi biserice╚Öti, stabilirea principiului responsabilit─â╚Ťii puterii executive ├«n fa╚Ťa Parlamentului), care l-au determinat pe regele Carol I s─â ├«nceap─â r─âzboiul ├«mpotriva Parlamentului. ├Än timpul primului r─âzboiului civil (1642-1646) s-a ad├óncit revolu╚Ťia. Resursele Parlamentului bazate pe principalele porturi ╚Öi pe regiunile din S ╚Öi E erau mult mai mari dec├ót cele ale regelui, care avea sprijinul regiunilor rirale din N ╚Öi V. ├Än prima etap─â a r─âzboiului armata Parlamentului a suferit ├«nfr├óngeri; reorganizat─â de O. Cromwel, armata ÔÇ×noului modelÔÇŁ (al c─ârei nucleu l-a constituit deta╚Öamentul de cavalerie numit ÔÇ×coastele de fierÔÇŁ, format din ╚Ť─âr─ânime ╚Öi mica nobilime) a ob╚Ťinut victorii decisive asupra armatei regelui la Marston Moor (1644) ╚Öi Naseby (1645). ├Än desf─â╚Öurarea evenimentelor s-au cristalizat ├«n tab─âra revolu╚Ťionar─â unele grup─âri ╚Öi curente politice radicale (├«n special ├«n r├óndul armatei), care doreau s─â dezvolte revolu╚Ťia p├ón─â la egalitatea social─â (levellerii). Dup─â tratative infructuoase cu Parlamentul, regele dezl─ân╚Ťuie, ├«n 1648, la doilea r─âzboi civil, cu ajutorul marii nobilimi ╚Öi al sco╚Ťienilor. Este ├«nfr├ónt la Preston (1648) de armata revolu╚Ťionar─â condus─â de Cromwell. Regele Carol I a fost judecat, condamnat ╚Öi executat., iar monarhia ╚Öi Camera Lorzilor, lichidate. La 19 mai 1649 a fost proclamat─â republica. V. ╚Öi Marea Britanie.
REVOLU╚ÜIA DIN OCTOMBRIE, insurec╚Ťie armat─â declan╚Öat─â la Petrograd ├«n noaptea de 24/25 oct. (6/7 nov.) 1917, ├«n cursul c─âreia for╚Ťele revolu╚Ťionare (muncitori, solda╚Ťi ╚Öi marinari) din ora╚Ö ocup─â principalele institu╚Ťii guvernamentale, iau cu asalt (26 oct./8 oct. 1917) Palatul de Iarn─â ╚Öi aresteaz─â Guvernul provizoriu (constituit ├«n febr. 1917, ├«n condi╚Ťiile existen╚Ťei dualit─â╚Ťii puterii ├«n Rusia), care reprezenta interesele burgheziei. Congresul II General al Sovietelor de deputa╚Ťi ai muncitorilor ╚Öi solda╚Ťilor din Rusia (26-27 oct./8-9 nov. 1917) proclam─â instaurarea puterii sovietice, ca form─â a dictaturii proletariatului. Congresul adopt─â, totodat─â, Decretul asupra p─âcii ╚Öi Decretul asupra p─âm├óntului ╚Öi formeaz─â primul guvern sovietic, Consiliul Comisarilor Poporului, ├«n frunte cu V.I. Lenin. Din oct. 1917 ╚Öi p├ón─â ├«n febr. 1918, revolu╚Ťia s-a extins ├«n ├«ntreaga ╚Ťar─â. R. din O. a creat condi╚Ťiile instaur─ârii ├«n Rusia a unui sistem comunist-totalitar, ├«nso╚Ťit de teroare ╚Öi de pierderea a milioane de vie╚Ťi.
REVOLU╚ÜIA DIN ╚Ü─éRILE DE JOS, prima revolu╚Ťie din Europa, desf─â╚Öurat─â ├«ntre 1566 ╚Öi 1609, ├«n ╚Ü─ârile de Jos aflate ├«n st─âp├ónirea Spaniei. Cu un caracter antifeudal ╚Öi de eliberare na╚Ťional─â de sub domina╚Ťia absolutismului spaniol, revolu╚Ťia a ├«mbr─âcat forma luptei ├«mpotriva Bisericii catolice, sprijinul principal al Spaniei ├«n ╚Ü─ârile de Jos, ╚Öi s-a desf─â╚Öurat sub steagul calvinismului. A ├«nceput cu r─âscoala popular─â din 1566, cunoscut ├«n istorie de r─âscoala iconoclast─â, reprimat─â de armata spaniol─â comandat─â de regele de Alba, care a instaurat un regim de teroare s├óngeroas─â, ├«mpotriva c─âruia a luat na╚Ötere o puternic─â mi╚Öcare de partizani, care s-a generalizat. ├«n 1572. Speriat─â de propor╚Ťiile revolu╚Ťiei, o parte a marii burghezii au trecut puterea ├«n provinciile Olanda ╚Öi Zeeland prin╚Ťului Wilhelm de Orania (Wilhelm Taciturnul). La sf├ór╚Öitul deceniului al optulea al sec. 16 au avut loc r─âscoale populare ╚Öi mi╚Öc─âri ╚Ť─âr─âne╚Öti ╚Öi ├«n sudul ╚Ü─ârilor de Jos, la Bruxelles, Gand, Ypres, Anvers ╚Ö.a., unde au fost create ÔÇ×comitetele celor 18ÔÇŁ, organe revolu╚Ťionare ale revolu╚Ťiei. Nobilimea, or─â╚Öenimea ╚Öi clerul catolic din provinciile din S, tem├óndu-se de revolu╚Ťie, au constituit ÔÇ×Uniunea de la ArrasÔÇŁ (1579) ╚Öi au c─âzut la ├«n╚Ťelegere cu Filip II, regele Spaniei, r─âm├ón├ónd sub st─âp├ónirea lui. ├Än acela╚Öi an, provinciile din N (Holland, Zeeland, Frisia ╚Öi Utrecht), au ├«ncheiat ÔÇ×Uniunea de la UtrechtÔÇŁ la care au aderat ╚Öi ora╚Öele din Flandra ╚Öi Brabant, ├«n frunte cu Gand; pe baza acestei uniuni s-a constituit ├«n 1581 ÔÇ×Republica Provinciilor UniteÔÇŁ, care, dup─â numele celei mai mari provincii, a fost numit─â ├«n mod curent, dup─â 1609, Olanda, recunoscut─â ├«n mod formal de Spania ├«n 1609, iar pe plan european, prin Pacea westfalic─â (1648).
REVOLU╚ÜIA FRANCEZ─é, revolu╚Ťie desf─â╚Öurat─â ├«ntre 1789 ╚Öi 1794, care a avut ca scop abolirea structurilor vechiului regim. A izbucnit ├«n condi╚Ťiile agrav─ârii situa╚Ťiei economice a popula╚Ťiei, ale progresului ideii de na╚Ťiune, ale necesit─â╚Ťii acute de creare a unei pie╚Ťe na╚Ťionale. Preludiul revolu╚Ťiei l-a constituit convocarea St─ârilor Generale (5 mai 1789). Deputa╚Ťii st─ârii a treia din Adunarea Statelor Generale s-au declarat constitui╚Ťi ├«n Adunarea Na╚Ťional─â, apoi, ├«n vederea elabor─ârii unei constitu╚Ťii, ├«n Adunarea Na╚Ťional─â Constituant─â (9 iul. 1789-30 sept. 1791). ├Än fa╚Ťa m─âsurilor represive pe care le preg─âteau nobilimea ╚Öi regele, insurgen╚Ťii parizieni au luat cu asalt Bastilia, simbolul absolutismului regal ╚Öi al arbitrarului s─âu (14 iul. 1789, dat─â devenit─â s─ârb─âtoare na╚Ťional─â a poporului francez). Adunarea Constituant─â a votat desfiin╚Ťarea privilegiilor feudale (4 aug. 1789), a adoptat Declara╚Ťia drepturilor omului ╚Öi ale cet─â╚Ťeanului (26 aug. 1789) ╚Öi o nou─â Constitu╚Ťie (3 sept. 1791). Aceste realiz─âri, ├«mpreun─â cu reformele administrative, judec─âtore╚Öti, fiscale ╚Öi biserice╚Öti, au favorizat dezvoltarea structurilor capitaliste. Sub presiunea insurec╚Ťiei na╚Ťionale de la 10 aug. 1792, Adunarea Legislativ─â (1 oct. 1791-20 sept. 1792) a suspendat monarhia ╚Öi a aprobat instituirea Comunei insurec╚Ťionale (Comuna din Paris), o adev─ârat─â putere de stat popular─â. ├Än perioada aug.-sept. 1792 ÔÇô cunoscut─â ├«n istoria revolu╚Ťiei sub numele de prima teroare -, parizienii, sub conducerea Comunei insurec╚Ťionale au impus instaurarea democra╚Ťiei politice. ├Än fa╚Ťa primejdiei provocate de invadarea Fran╚Ťei de c─âtre armatele austro-prusiene, precum ╚Öi de tr─âdarea generalilor monarhi╚Öti, Comuna insurec╚Ťional─â a declarat ÔÇ×patria ├«n primejdieÔÇŁ. Armatele franceze au ├«nfr├ónt la Valmy (20 sept. 1792) armatele invadatoare. La 21 sept. 1792 Conven╚Ťia Na╚Ťional─â (20 sept. 1792-26 oct. 1795), care luase locul Adun─ârii Legislative, a proclamat Republica. ├Än cadrul Conven╚Ťiei Na╚Ťionale s-a reliefat dou─â tendin╚Ťe principale: partidul moderat al girondinilor ╚Öi cel radical al montagnarzilor, condu╚Öi de iacobini: ├«ntre ele se afla masa deputa╚Ťilor independen╚Ťi, porecli╚Ťi ÔÇ×c├ómpiaÔÇŁ sau ÔÇ×mla╚ÖtinaÔÇŁ. Lupta dintre cele dou─â tendin╚Ťe a atins apogeul ├«n timpul procesului regelui Ludovic XVI, care, cu toat─â opozi╚Ťia girondinilor, a fost condamnat la moarte ╚Öi executat (21 ian. 1793). ├Äntreaga Europ─â, cu excep╚Ťia c├ótorva state, s-au coalizat ├«mpotriva Fran╚Ťei republicane. ├Änfr├óngerile de pe front, tr─âdarea generalului Dumouriez, scumpirea vie╚Ťii ╚Öi izbucnirea r─âscoalei contrarevolu╚Ťionare din Vandeea au provocat sf├ór╚Öitul guvern─ârii girondine. ├Än urma insurec╚Ťiei din 31 mai-2 iun. 1793 a fost instaurat─â dictatura iacobinilor, girondinii fiind exclu╚Öi din Conven╚Ťie, iar unii dintre ei executa╚Ťi. Perioada dictaturii iacobine (2 iun. 1793-27 iul. 1794), cunoscut─â sub numele de ÔÇ×teroarea iacobin─âÔÇŁ, a constituit punctul culminant al revolu╚Ťiei. ├Än timpul acestei dictaturi au fost desfiin╚Ťate, f─âr─â r─âscump─ârare, servitu╚Ťile feudale, au fost introduse pre╚Ťuri maximale, a fost instituit ├«nv─â╚Ť─âm├óntul elementar gratuit. Iacobinii au ├«nfr├ónt r─âscoala din Vandeea ╚Öi pe cea a federa╚Ťilor-regali╚Öti, au creat o armat─â na╚Ťional─â de peste 600.000 de oameni, care a alungat din ╚Ťar─â armatele interven╚Ťioniste. Comitetul Salv─ârii Publice, creat la 5 apr. 1793, a concentrat ├«n m├óinile ├«ntreaga putere executiv─â. Teroarea a impus, pentru o vreme, economia dirijat─â ├«n direc╚Ťia sprijinirii efortului de r─âzboi ╚Öi salv─ârii republicii. ├Änl─âturarea modera╚Ťilor, condu╚Öi de Danton, c├ót ╚Öi a extremi╚Ötilor de st├ónga, ├«n frunte cu J. Roux ╚Öi H├ębert, au sl─âbit considerabil baza social─â a dictaturii iacobine, u╚Öur├ónd sarcina marii burghezii, care a organizat lovitura de stat din 9 thermidor (27 iul. 1794). Robespierre, Saint-Just ╚Öi partizanii lor au fost ghilotina╚Ťi (28 iul. 1794). Prin venirea la putere a marii burghezii, revolu╚Ťia era terminat─â.
REVOLU╚ÜIA RUS─é DIN FEBRUARIE 1917, izbucnit─â pe fondul contradic╚Ťiilor regimului ╚Ťarist, agravate de ├«nfr├óngerile din r─âzboi, a r─âsturnat ╚Ťarismul, marc├ónd ├«nceputul transform─ârii r─âzboiului ├«n r─âzboi civil. ├Än fruntea mi╚Öc─ârii s-a aflat partidul bol╚Öevic. ├Änceputul revolu╚Ťiei l-a constituit greva muncitorilor de la uzina ÔÇ×PutilovÔÇŁ din Petrograd sub lozincile ÔÇ×P├óineÔÇŁ, ÔÇ×Jos r─âzboiulÔÇŁ, ÔÇ×Jos absolutismulÔÇŁ (18 febr./3 mart. 1917). La 24 febr./9 mart. a avut loc o mare demonstra╚Ťie care s-a transformat la 25 febr./10 mart. ├«n grev─â politic─â general─â, iar la 26 febr./11 mart., ├«n insurec╚Ťie. La semnalul insurec╚Ťiei din Petrograd ├«n ├«ntreaga ╚Öar─â s-au constituit sovietele de deputa╚Ťi ai muncitorilor ╚Öi solda╚Ťilor, organe ale dictaturii proletariatului ╚Öi ╚Ť─âr─ânimii. Comitetul Executiv al Sovietelor din Petrograd, ├«n conducerea c─âruia precump─âneau men╚Öevicii ╚Öi sociali╚Ötii revolu╚Ťionari, a acceptat ca guvernul s─â fie format de Comitetul provizoriu al Dumei de Stat (constituit ├«n 27 febr./12 mart.). La 2/15 mart. a fost format Guvernul provizoriu, iar ╚Ťarul Nicolae II a abdicat ╚Öi a fost arestat. ├Än ╚Ťar─â s-a creat o situa╚Ťie politic─â instabil─â, caracterizat─â prin dualismul puterii: dictatura burgheziei exercitat─â de Guvernul provizoriu ÔÇô ╚Öi dictatura bol╚Öevic─â, exercitat─â prin Sovietele de deputa╚Ťi ai muncitorilor ╚Öi solda╚Ťilor. ├Äntors din imigra╚Ťie, Lenin a elaborat ÔÇ×Tezele din aprilieÔÇŁ, ├«n care a formulat planul etapelor urm─âtoare. ├Än perioada dualit─â╚Ťii puterii, bol╚Öevicii au desf─â╚Öurat o propagand─â incisiv─â ├«n vederea cuceririi maselor, organiz├ónd marile demonstra╚Ťii de la 18 iun./1 iul. ╚Öi 4/17 iul. 1917, sub lozinca ÔÇ×Toat─â puterea ├«n m├óinile sovietelorÔÇŁ. Dup─â reprimarea ├«n s├ónge a demonstra╚Ťiilor din iul., dualitatea puterii a luat sf├ór╚Öit, ├«ntreaga putere fiind preluat─â de guvernul provizoriu condus de Kerenski, care a fost r─âsturnat de Revolu╚Ťia din Octombrie.
REVOL├Ü╚ÜIE (< lat., fr.) s. f. I. 1. (Pol.) Orice schimbare fundamental─â a valorilor, institu╚Ťiilor politice, a structurii sociale, a conduc─âtorilor ╚Öi ideologiilor unei societ─â╚Ťi. G├óndirea contemporan─â despre r. este dominat─â de ideile marxiste: r. este mijlocul de ├«nlocuire a claselor reac╚Ťionare ╚Öi de transferare a puterii unor clase progresiste. ÔŚŐ R. burghez─â = revolu╚Ťie social─â care const─â ├«n ├«nlocuirea puterii de stat a feudalilor cu cea a burgheziei. R. de eliberare na╚Ťional─â = form─â specific─â a revolu╚Ťiei, ├«n colonii ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile dependente, care are ca scop cucerirea independen╚Ťei na╚Ťionale, lichidarea domina╚Ťiei politice ╚Öi economice str─âine. 2. R. industrial─â = proces de ├«nlocuire radical─â a produc╚Ťiei manuale manufacturiere cu produc╚Ťie (de fabric─â) bazat─â pe folosirea ├«n mas─â a ma╚Öinilor. A avut loc pentru prima dat─â ├«n Anglia, ├«n ultimele decenii ale sec. 18 ╚Öi ├«nceputul sec. 19, ulterior ├«n Fran╚Ťa, S.U.A., Germania, Japonia etc. ├Än Rom├ónia s-a desf─â╚Öurat mai t├órziu, ├«ncheindu-se ├«n linii generale p├ón─â la sf├ór╚Öitul sec. 19 ╚Öi ├«nceputul sec. 20. R. i. a instaurat, ├«n ╚Ť─ârile ├«n care s-a ├«nf─âptuit, domina╚Ťia marii produc╚Ťii capitaliste asupra micii produc╚Ťii de m─ârfuri, a pus temelia industrializ─ârii, a marcat victoria rela╚Ťiilor de produc╚Ťie capitaliste asupra formelor de rela╚Ťii precapitaliste. Revolu╚Ťia ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi tehnic─â contemporan─â = proces complex contemporan de dezvoltare accelerat─â, interdependent─â a ╚Ötiin╚Ťei ╚Öi tehnicii, ├«n cadrul c─âreia ╚Ötiin╚Ťa se situeaz─â ├«n fruntea progresului tehnic, salt calitativ ├«n dezvoltarea procesului cunoa╚Öterii naturii ╚Öi folosirea de c─âtre oameni a legilor ei. R. ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi tehnic─â reprezint─â una dintre caracteristicile fundamentale ale epocii contemporane, care determin─â crearea unei baze tehnice materiale calitativ noi a societ─â╚Ťii. Se concretizeaz─â ├«n descoperirile epocale ╚Öi marile realiz─âri teoretice ├«n diferite ramuri ale ╚Ötiin╚Ťelor, ob╚Ťinute ├«n special ├«n sec. 20, precum ╚Öi ├«n schimb─ârile intervenite ├«n domeniul tehnicii, ca urmare a materializ─ârii tehnice a descoperirilor ╚Ötiin╚Ťifice prin automatizarea activit─â╚Ťilor, introducerea ╚Öi folosirea calculatoarelor electronice, st─âp├ónirea ╚Öi folosirea unor noi resurse energetice etc. Schimb─ârile profunde intervenite ├«n ╚Ötiin╚Ť─â ╚Öi tehnic─â constituie premisele unei noi revolu╚Ťii industriale. R. verde, ansamblu de ac╚Ťiuni promovate de FAO ╚Öi de Banca Mondial─â, ├«ncep├ónd din anii ÔÇÖ60 ai sec. 20, ├«n scopul sporirii produc╚Ťiei agricole, ├«n special ├«n ╚Ť─âri din ÔÇ×lumea a treiaÔÇŁ cu o cre╚Ötere demografic─â important─â ╚Öi un deficit cronic de alimente. A implicat modernizarea tehnicilor agricole prin utilizarea pe scar─â larg─â a iriga╚Ťiilor, a ├«ngr─â╚Ö─âmintelor ╚Öi a produselor fito- ╚Öi zoosanitare ╚Öi ├«ndeosebi ob╚Ťinerea de noi soiuri de plante ╚Öi rase de animale de mare randament ╚Öi mai bine adaptate la condi╚Ťiile climatice din diferite zone ale globului. De╚Öi s-au ob╚Ťinut unele succese spectaculoase (├«ndeosebi o cre╚Ötere masiv─â a produc╚Ťiei de orez ├«n unele ╚Ť─âri asiatice suprapopulate), ├«n ultimul timp acest program a suscitat critici, deoarece duce la cre╚Öterea polu─ârii mediului ╚Öi la un consum ridicat de ap─â. ├Än prezent se caut─â noi solu╚Ťii, bazate pe principii ecologice. 3. Fig. Schimbare, transformare radical─â ├«ntr-un anumit domeniu. 4. (Pop.) R─âscoal─â, revolt─â. II. (ASTR.) Mi╚Öcare de rota╚Ťie a unui corp ceresc ├«n jurul altui corp ceresc (ex. r. P─âm├óntului ├«n jurul Soarelui, a Lunii ├«n jurul P─âm├óntului); denumirea de r. se folose╚Öte ├«n scopul de a distinge aceast─â mi╚Öcare de mi╚Öcarea de rota╚Ťie a corpului ceresc ├«n jurul unei axe care trece prin centrul s─âu. ÔŚŐ Perioad─â de r. = timpul ├«n care un corp ceresc execut─â o r. complet─â.

Revolu╚Ťie dex online | sinonim

Revolu╚Ťie definitie

Intrare: revolu╚Ťie
revolu╚Ťiune
revolu╚Ťie substantiv feminin
  • silabisire: -╚Ťi-e