Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

10 defini╚Ťii pentru revizionism

REVIZION├ŹSM s. n. Atitudine sau ac╚Ťiune care urm─âre╚Öte revizuirea ╚Öi modificarea unei legi, a unui tratat, a unei concep╚Ťii etc. [Pr.: -zi-o-] ÔÇô Din fr. r├ęvisionnisme, rus. revizionizm.
REVIZION├ŹSM s. n. Atitudine sau ac╚Ťiune care urm─âre╚Öte revizuirea ╚Öi modificarea unei legi, a unui tratat etc. [Pr.: -zi-o-] ÔÇô Din (1) fr. r├ęvisionnisme, (2) rus. revizionizm.
REVIZION├ŹSM s. n. Curent ideologico-politic, du╚Öman marxismului, ap─ârut ├«n mi╚Öcarea muncitoreasc─â ╚Öi care tinde s─â ├«nlocuiasc─â bazele politice, filozofice ╚Öi economice ale marxismului revolu╚Ťionar, prin teorii reformiste. Falsificarea din ce ├«n ce mai subtil─â a marxismului, adaptarea din ce ├«n ce mai rafinat─â a teoriilor antimaterialiste la marxism ÔÇô iat─â ce caracterizeaz─â revizionismul contemporan. LENIN, O. XIV 324.
revizion├şsm (-zi-o-) s. n.
revizion├şsm s. n. (sil. -zi-o-)
REVIZION├ŹSM s.n. 1. Atitudine sau ac╚Ťiune care urm─âre╚Öte revizuirea ╚Öi modificarea unui tratat, a unei legi etc. 2. (├Än ideologia marxist─â) Curent ideologic-politic din mi╚Öcarea muncitoreasc─â interna╚Ťional─â care gole╚Öte de con╚Ťinut sau neag─â principiile fundamentale ale marxismului ╚Öi tinde s─â ├«nlocuiasc─â bazele politice, filozofice ╚Öi economice ale marxismului prin teorii reformiste, oportuniste de dreapta. [Pron. -zi-o-. / cf. fr. r├ęvisionnisme, rus. revizionizm].
REVIZION├ŹSM s. n. 2. Denumire dat─â diferitelor curente din mi╚Öcarea muncitoreasc─â. (din rus. revizionizm)
REVIZION├ŹSM n. Atitudine care urm─âre╚Öte revizuirea ╚Öi schimbarea unei legi, a unei doctrine etc. [Sil. -zi-o-] / <fr. r├ęvisionnisme
REVIZION├ŹSM s. n. 2. a. Curent ├«n socialismul revolu╚Ťionar marxist care acord─â ├«nt├óietate unui spirit de evolu╚Ťie ├«n defavoarea celui revolu╚Ťionar. b. Practic─â politic─â care, sub acoperirea adapt─ârii teoriei marxiste circumstan╚Ťelor, ├«i denatureaz─â caracterul revolu╚Ťionar. c. Curent ideologico-politic, variant─â a oportunismului de dreapta, ap─ârut ├«n mi╚Öcarea muncitoreasc─â, ce revizuie╚Öte bazele filozofiei, economiei ╚Öi politicii marxist-leniniste, denatur├ónd con╚Ťinutul lor revolu╚Ťionar. [a. MW, b. TLF, c. DEX ÔÇÖ75]
REVIZION├ŹSM s. n. 2. d. Curent ├«n mi╚Öcarea muncitoreasc─â interna╚Ťional─â care a ap─ârut ├«n jurul anului 1900 ╚Öi al c─ârui teoretician de frunte a fost Eduard Bernstein; bernsteinism. Teoria revizionismului sus╚Ťine caracterul perimat al marxismului ortodox ╚Öi ├«nlocuirea acestuia din urm─â cu teorii conforme cu actualitatea. Prin formularea lui Bernstein, dup─â care nu scopul final, ci mi╚Öcarea reprezint─â esen╚Ťa, sunt atacate tezele fundamentale ale marxismului ortodox (precum principiul luptei de clas─â). Bernstein afirm─â c─â realitatea dezminte tezele marxiste ale pauperiz─ârii proletariatului, acumul─ârii capitalului ╚Öi ├«mp─âr╚Ťirii societ─â╚Ťii ├«n exploatatori ╚Öi muncitori (tradus─â ├«ntr-o lupt─â de clas─â tot mai ascu╚Ťit─â) ╚Öi, prin urmare, teoria social─â marxist─â trebuie revizuit─â. Sus╚Ťine c─â statul de drept reprezint─â mai pu╚Ťin expresia puterii de clas─â, pe c├ót este un instrument ├«n m├óinile proletariatului, cu ajutorul c─âruia s─â reformeze societatea ├«ntr-un cadru legal. ├Än plus, reformele sociale ob╚Ťinute prin presiunea exercitat─â de partidele muncitore╚Öti ╚Öi sindicate demonstreaz─â c─â se pot ob╚Ťine ├«mbun─ât─â╚Ťiri ╚Öi ├«n cadrul ordinii sociale de drept. Din aceste motive, Bernstein cere social-democra╚Ťiei s─â nu se preg─âteasc─â pentru revolu╚Ťie, ci s─â se str─âduiasc─â s─â ajung─â la reforme sociale pe calea parlamentar─â ╚Öi, dac─â este cazul, s─â colaboreze ╚Öi cu partidele nesocialiste. Tezele lui Bernstein au fost dezb─âtute timp ├«ndelungat ├«n s├ónul Partidului Social-Democrat German. De╚Öi au fost aspru criticate de Rosa Luxemburg, K. Kautsky, Lenin ╚Ö.a., revizionismul s-a bucurat de o tot mai larg─â simpatie ├«n cercurile social-democrate din interiorul ╚Öi din afara Germaniei. ├Än 1925, Partidul Social-Democrat German preia fr├óiele teoriei revizioniste, consemnat─â ├«n Programul de la Heidelberg. ÔŚŐ ├Än tab─âra comunist─â, revizionismul (denumit ╚Öi reformism) este comb─âtut cu vehemen╚Ť─â, fiind socotit drept falsificare a liniei de baz─â marxiste ╚Öi una dintre devierile cele mai periculoase de la linia general─â a Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. Punerea sub semnul ├«ntreb─ârii a pozi╚Ťiilor marxiste sau marxist-leniniste sub aspectul reformist este calificat─â de partidele comuniste drept o form─â grav─â de deviere de dreapta put├ónd duce la sanc╚Ťiuni care merg de la excluderea din partid p├ón─â la procese publice. 2. e. Termen folosit pentru a caracteriza ideile lansate, la ├«nceputul secolului al XX-lea, de Eduard Bernstein, prin care se sus╚Ťinea c─â se putea ajunge la socialism f─âr─â a recurge la revolu╚Ťie. Dup─â 1957, termenul de revizionism a devenit parte integrant─â a discursului comunist, fiind folosit cu diferite ├«n╚Ťelesuri (de ex., ideile iugoslave au fost denun╚Ťate drept revizioniste) ÔÖŽ (├«n ├«n╚Ťelesul puterii comuniste chineze) Sinonim al hrusciovismului, adic─â al politicii introduse de Hrusciov ├«n rela╚Ťiile interne ╚Öi interna╚Ťionale, fa╚Ť─â de care guvernul chinez s-a ├«mpotrivit. ÔÖŽ (├«n ├«n╚Ťelesul puterii sovietice) Termen cu caracter de slogan indic├ónd orice reform─â politic─â care p─ârea s─â pun─â ├«n pericol autoritatea partidului comunist. Dup─â cum a fost definit la conferin╚Ťa de la Moscova din 1957 (cu consim╚Ť─âm├óntul de atunci al Chinei), termenul de revizionism s-a aplicat tuturor mi╚Öc─ârilor reformatoare din s├ónul sistemului comunist care negau necesitatea istoric─â a revolu╚Ťiei proletare sau principiile leniniste de construire a partidului comunist. [d. Brockhaus Enzyklop├Ądie, Der Neue Brockhaus, e. Encyclopaedia Britannica]

Revizionism dex online | sinonim

Revizionism definitie

Intrare: revizionism
revizionism substantiv neutru
  • silabisire: -zi-o-