Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

12 defini╚Ťii pentru reverie

REVER├ŹE, reverii, s. f. Visare. ÔÖŽ Pies─â vocal─â sau instrumental─â de mici propor╚Ťii, care predispune la visare. ÔÇô Din fr. r├ęverie.
REVER├ŹE, reverii, s. f. Visare. ÔÖŽ Pies─â vocal─â sau instrumental─â de mici propor╚Ťii, cu caracter vis─âtor. ÔÇô Din fr. r├ęverie.
REVER├ŹE, reverii, s. f. Stare sufleteasc─â a celui furat de imagina╚Ťie, de amintiri, de visuri, de g├«nduri; visare. Se de╚Ötept─â din reveria sa. EMINESCU, N. 47. S-ar l─âsa bucuros la o dulce reverie dac─â pocnetele biciu╚Ötei postilionului... nu l-ar turbura. NEGRUZZI, S. I 191.
rever├şe s. f., art. rever├şa, g.-d. art. rever├şei; pl. rever├şi, art. rever├şile
rever├şe s. f., art. rever├şa, g.-d. art. rever├şei; pl. rever├şi, art. rever├şile
REVER├ŹE s. contempla╚Ťie, medita╚Ťie, vis, visare. (Cufundat ├«n reverie.)
REVER├ŹE s.f. Visare. ÔÖŽ Pies─â vocal─â sau instrumental─â de mici propor╚Ťii, cu caracter vis─âtor. [Gen. -iei. / < fr. r├ęverie].
REVER├ŹE s. f. 1. stare de visare cu ochii deschi╚Öi. 2. pies─â vocal─â sau instrumental─â la mici propor╚Ťii, cu caracter vis─âtor. (< fr. r├ęverie)
REVER├ŹE ~i f. Stare pl─âcut─â de vis; visare. [G.-D. reveriei] /<fr. r├ęverie
reverie f. 1. starea spiritului preocupat de idei vagi; 2. cuget─âri vesele sau triste ├«n voia c─ârora se las─â imagina╚Ťiunea; 3. idee extravagant─â ╚Öi himeric─â asemenea unui vis.
*rever├şe f. (fr. r├¬ver, a visa, r├¬ve, vis). Visare, starea spiritulu─ş ocupat de imagina╚Ťiun─ş vag─ş. Ide─şe van─â, himer─â: reveriile astrologilor.
REVERIE s. contempla╚Ťie, medita╚Ťie, vis, visare. (Cufundat ├«n ~.)

Reverie dex online | sinonim

Reverie definitie

Intrare: reverie
reverie substantiv feminin