revent definitie

14 definiții pentru revent

REVÉNT s. m. Plantă erbacee cu frunze mari (al cărei pețiol este folosit în alimentație) și flori mici, verzui, cu rădăcina și rizomul cu un gust foarte amar, întrebuințate în medicină ca purgativ; rubarbă (Rheum officinale). ♦ Purgativ obținut din rădăcina și rizomul acestei plante. – Din tc. râvend.
REVÉNT s. m. Plantă erbacee cu frunze mari și flori mici, verzui, cu rădăcina și rizomul cu un gust foarte amar, întrebuințate în medicină ca purgativ; rubarbă (Rheum officinale). ♦ Purgativ obținut din rădăcina și rizomul acestei plante. – Din tc. râvend.
REVÉNT s. n. Plantă erbacee (originară din Tibet) cu frunze mari și flori mici verzui, a cărei rădăcină, foarte amară la gust, se întrebuințează în medicină ca purgativ (Rheum officinale); rubarbă. Levant și revent e o tufușoară ce o cunosc puțin sătenii. ȘEZ. XV 56. ♦ Purgativ extras din rădăcina acestei plante. Acum îi dai o linguriță de revent și mîine... o să vedem. VLAHUȚĂ, la CADE.
revént s. m.
revént s. m.
REVÉNT s. (BOT.; Rheum officinale) rubarbă, (Transilv.) rabarbură.
revént s. m. – Rubarbă (Rheum officinale, Rheum palmatum). – Var. ravent, ravend. Mr. răvente. Tc. ravend (Șeineanu, II, 300; Lokotsch 1711; Ronzevalle 94), cf. ngr. ῥαβέντι, bg., sb., rus. revent.
REVÉNT m. Plantă erbacee legumicolă, cu tulpina înaltă, cu frunze mari și cu flori purpurii-închise, folosită în alimentație și în medicină; rubarbă. /<turc. revent
revent m. plantă a cării rădăcină e întrebuințată în medicină ca purgativ (Rheum). (Turc. RAVENT].
revént m. (turc. [d. pers.] ravend, ngr. revénti, bg. reven, rus. revénĭ). O mare și rumoasă plantă erbacee poligonacee care ajunge pînă la o înălțime de treĭ metrĭ și care se cultivă și ca plantă ornamentală. (Sînt doŭă varietățĭ, numite în bot. rheum officinale și rheum palmatum. Rizoma lor e un prețios medicament contra indigestiunilor, constipațiunilor și maĭ ales a diareilor bilioase). – Fals rubarbă.
REVENT s. (BOT.; Rheum officinale) rubarbă, (Transilv.) rabarbură.
REVENT s.m. Plantă erbacee cu frunze mari, lucioase, ale cărei tije groase, roșcate și suculente, sunt comestibile (Rheum rhaponticum); se folosesc, mai ales în bucătăria germană (curățate de coaja exterioară, tăiate bucăți) pentru prepararea de compot, sos dulce-acrișor, dulceață și prăjituri; var. rubarbă (din fr. rhubarbe); pop. rabarbă, rabarbară (din germ. Rhabarber)
REVÉNT (< tc.) s. n. Plantă din familia Polygonacee, cu frunze mari de 50-70 cm și cu flori verzui, mici: rabarbă, rubarbă. Pețiolul speciei Rheum rhabarbarum, cu gust dulce-acrișor, este folosit în alimentație (pentru compot, dulceață, jeleuri etc.). Se cultivă intens în țările din NV Europei, iar în România sporadic în grădini, îndeosebi în Transilvania. Rădăcina cărnoasă și rizomul napiform al speciilor înrudite R. officinale și R. palmatum cu un gust foarte amar, conțin principii active cu acțiune astringentă, antianemică, antiinflamatorie, purgativă etc.
RHEUM L., REVENT, fam. Polygonaceae. Gen originar din Asia, cca 22 specii, erbacee, viguroase, ornamentale, perene, pînă la 3 m înălțime. Frunze mari sau foarte mari, aproape rotunde, întregi sau lobate, cu nervuri digitate, proeminente. Flori mici, grupate în panicule compuse sau ciorchini. Fruct țriaripat.

revent dex

Intrare: revent
revent substantiv masculin