revendicativ definitie

8 definiții pentru revendicativ

REVENDICATÍV, -Ă, revendicativi, -e, adj. Care revendică un bun, un drept cuvenit; care face o revendicare, care cuprinde o revendicare. – Din fr. revendicatif.
REVENDICATÍV, -Ă, revendicativi, -e, adj. Care revendică un bun, un drept cuvenit; care face o revendicare, care cuprinde o revendicare. – Din fr. revendicatif.
REVENDICATÍV, -Ă, revendicativi, -e, adj. Care revendică, care reclamă un bun, un drept cuvenit. Luptele revendicative ale muncitorilor din țările capitaliste.
revendicatív adj. m., pl. revendicatívi; f. revendicatívă, pl. revendicatíve
revendicatív adj. m., pl. revendicatívi; f. sg. revendicatívă, pl. revendicatíve
REVENDICATÍV, -Ă adj. Care revendică un bun, un drept cuvenit. [Cf. fr. revendicatif].
REVENDICATÍV, -Ă adj. care revendică un bun, un drept cuvenit. (< fr. revendicatif)
REVENDICATÍV ~ă (~i, ~e) Care revendică; cu proprietatea de a revendica. /<fr. revendicatif

revendicativ dex

Intrare: revendicativ
revendicativ adjectiv