Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

30 defini╚Ťii pentru rev─ârsat

REV─éRS├ü, revß║»rs, vb. I. 1. Refl. (Despre ape curg─âtoare; la pers. 3) A se v─ârsa peste maluri, a ie╚Öi din albie, a inunda. ÔÖŽ A curge din bel╚Öug. ÔÖŽ Fig. (Fam.; despre corpul omului sau despre p─âr╚Ťi ale lui) A at├órna, a se l─âsa de prea mult─â gr─âsime. 2. Refl. (Despre oameni, vehicule etc.) A se r─âsp├óndi, a se ├«mpr─â╚Ötia ├«n num─âr mare; a ├«mp├ónzi. 3. Refl. (Despre lumin─â, c─âldur─â, mirosuri) A se ├«mpr─â╚Ötia, a se r─âsp├óndi; a se difuza. ÔŚŐ Expr. A se rev─ârsa zorile (sau zori de ziu─â) sau a se rev─ârsa de ziu─â = a se lumina de ziu─â, a se ivi zorile. 4. Tranz. (Pop.) A a╚Öterne ├«n cantitate mare peste ceva; a ├«mpr─â╚Ötia, a pres─âra din bel╚Öug. ÔÇô Lat. reversare.
REV─éRS├üT1 s. n. (├Än sintagma) Rev─ârsatul zorilor (sau zilei) sau rev─ârsat de zori (sau de ziu─â) = timpul c├ónd se lumineaz─â de ziu─â, zori de zi. ÔÇô V. rev─ârsa.
REV─éRS├üT2, -─é, rev─ârsa╚Ťi, -te, adj. 1. (Despre ape curg─âtoare) Care s-a rev─ârsat peste maluri, care a ie╚Öit din albie. 2. R─âsp├óndit, ├«mpr─â╚Ötiat, risipit. ÔŚŐ Expr. (Adverbial) A sem─âna rev─ârsat = a sem─âna r─âsfirat, ├«mpr─â╚Ötiat, rar. A cre╚Öte rev─ârsat = a cre╚Öte ├«mbel╚Öugat, abundent. ÔÖŽ Pres─ârat. 3. ├Äntins, l─â╚Ťit. 4. (Fam.; despre corpul omului sau despre p─âr╚Ťi ale lui) Care at├órn─â de prea mult─â gr─âsime. ÔÇô V. rev─ârsa.
REV─éRS├ü, revß║»rs, vb. I. 1. Refl. (Despre ape curg─âtoare; la pers. 3) A se v─ârsa peste maluri, a ie╚Öi din albie, a inunda. ÔÖŽ A curge din bel╚Öug. ÔÖŽ Fig. (Fam.; despre corpul omului sau despre p─âr╚Ťi ale lui) A at├órna de prea mult─â gr─âsime, a se l─âsa de prea mult─â gr─âsime. 2. Refl. (Despre oameni, vehicule etc.) A se r─âsp├óndi, a se ├«mpr─â╚Ötia ├«n num─âr mare; a ├«mp├ónzi. 3. Refl. (Despre lumin─â, c─âldur─â, mirosuri) A se ├«mpr─â╚Ötia, a se r─âsp├óndi; a se difuza. ÔŚŐ Expr. A se rev─ârsa zorile (sau zori de ziu─â) sau a se rev─ârsa de ziu─â = a se lumina de ziu─â, a se ivi zorile. 4. Tranz. (Pop.) A a╚Öterne ├«n cantitate mare peste ceva; a ├«mpr─â╚Ötia, a pres─âra din bel╚Öug. ÔÇô Lat. reversare.
REV─éRS├üT1 s. n. (├Än sintagma) Rev─ârsatul zorilor (sau zilei) sau rev─ârsat de zori (sau de ziu─â) = timpul c├ónd se lumineaz─â de ziu─â, zori de zi. ÔÇô V. rev─ârsa.
REV─éRS├üT2, -─é, rev─ârsa╚Ťi, -te, adj. 1. (Despre ape curg─âtoare) Care s-a rev─ârsat peste maluri, care a ie╚Öit din albie. 2. R─âsp├óndit, ├«mpr─â╚Ötiat, risipit. ÔŚŐ Expr. (Adverbial) A sem─âna rev─ârsat = a sem─âna r─âsfirat, ├«mpr─â╚Ötiat, rar. A cre╚Öte rev─ârsat = a cre╚Öte ├«mbel╚Öugat, abundent. ÔÖŽ Pres─ârat. 3. ├Äntins, l─â╚Ťit. 4. (Fam.; despre corpul omului sau despre p─âr╚Ťi ale lui) Care at├órn─â de prea mult─â gr─âsime. ÔÇô V. rev─ârsa.
REV─éRS├ü, revß║»rs, vb. I. 1. Refl. (Despre ape curg─âtoare) A se v─ârsa peste margini, a trece peste maluri, a ie╚Öi din albie; a inunda. R├«ul s-a rev─ârsat. ÔŚŐ Fig. Satul, cu casele r─âz─â╚Öilor, curate ╚Öi albe, se rev─ârsa pe coast─â ├«n livezi. SADOVEANU, O. VII 101. ÔÖŽ A curge ├«mbel╚Öugat. (Cu pronun╚Ťare regional─â) Un ╚Öuvoi de ap─â... cu repegiune se r─âvars─â din v├«rful unor prea ├«nal╚Ťi mun╚Ťi. DR─éGHICI, R. 9. ÔŚŐ (Metaforic) Un p├«r├«u de s├«nge purpuriu se rev─ârsa pe umerii ╚Öi s├«nul ei. NEGRUZZI, S. I 295. ÔÖŽ Fig. (Familiar; despre trupul omului sau despre p─âr╚Ťi ale lui) A se l─â╚Ťi ╚Öi a at├«rna de prea mult─â gr─âsime. Acel ochi ╚Öi cu tovar─â╚Öul lui, ├«mpreun─â c-o fa╚Ť─â rum─ân─â ╚Öi c-un trup rev─ârsat din s├«ni ╚Öi din ╚Öolduri, se ar─âtar─â ├«n umbr─â. SADOVEANU, B. 182. ÔÖŽ Tranz. A face sau a l─âsa s─â curg─â, ├«n cantitate mare, peste ceva. P├«r─âu mic ╚Öi f─âr─â nume, Ce curgea tainic ├«n lume Printre flori rev─ârs├«nd spume. ALECSANDRI, P. I 30. 2. Refl. Fig. (Despre oameni, vehicule etc.) A se r─âsp├«ndi, a se ├«mpr─â╚Ötia ├«n num─âr mare, a n─âv─âli, a ├«mp├«nzi. C├«nd se deschideau por╚Ťile uzinelor, se rev─ârsa spre ora╚Ö un fluviu de oameni. BOGZA, C. O. 308. S-au rev─ârsat ca l─âcustele asupra ╚Ť─ârii... birarii. SADOVEANU, O. VII 104. Mul╚Ťimea se rev─ârsase din uli╚Ť─â ├«n ograda ╚Öi ├«n parcul conacului ca un r├«u care ╚Öi-a schimbat brusc albia. REBREANU, R. II 188. Nemai├«nc─âp├«nd pe drumul ├«ngust, [casele] se rev─ârsaser─â peste c├«mp, prin ar─âtur─â. D. ZAMFIRESCU, R. 84. ÔŚŐ Tranz. Diminea╚Ťa, care nu ├«nt├«rzie s─â se iveasc─â, revars─â spre podurile plutitoare ale Oltului un adev─ârat ╚Öuvoi de oameni. BOGZA, C. O 294. 3. Refl. (Despre lumin─â sau c─âldur─â) A se ├«mpr─â╚Ötia, a se r─âsp├«ndi, a se difuza. Frumos e-aici la margine de sat! A ├«nflorit ├«n curte o╚Ťetarul... Lumina prin fere╚Öti s-a rev─ârsat. DE╚śLIU, M. 37. Dorm ╚Öi-arinii de pe maluri ╚śi c─âldura valuri-valuri Se revars─â. CO╚śBUC, P. I 222. ╚śi din oglind─â lumini╚Ö Pe trupu-i se revars─â, Pe ochii mari, b─ât├«nd ├«nchi╚Öi Pe fa╚Ťa ei ├«ntoars─â. EMINESCU, O. I 168. ÔŚŐ Expr. A se rev─ârsa zorile (sau zori de ziu─â) sau a se rev─ârsa de ziu─â = a se ivi zorile, a se lumina de ziu─â. Cur├«nd o s─â se reverse de ziu─â. GANE, N. II 180. C├«nd se rev─ârsa zorile, noi ne ╚Öi luaser─âm ziua bun─â. ALECSANDRI, C. 33. Zori de ziu─â se revars─â peste vesela natur─â. id. P. A. 120. ÔŚŐ Tranz. ├Än locul lui menit din cer Hyperion se-ntoars─â ╚śi ca ╚Öi-n ziua cea de ieri lumina ╚Öi-o revars─â. EMINESCU, O. I 178. A nop╚Ťii stea revars─â lumina p-a mea frunte. ALEXANDRESCU, P. 28. ÔŚŐ (Despre sunete) P─ârea c─â ascult─â c├«ntarea grav─â a clopotului din turn, care se rev─ârsa tremur├«nd ├«n ├«ntinderi. SADOVEANU, O. VII 102. Falnic fream─ât vine Pe ├«nalte c─âi, Cre╚Öte, se revars─â P├«n─â-n fund de v─âi. CERNA, P. 115. Al muzicilor sunet care-n valsuri caden╚Ťate Se revars─â. MACEDONSKI, O. I 242. ÔŚŐ Tranz. Apele Oltului ├«╚Öi revars─â c├«ntecul lor larg ╚Öi generos. BOGZA, C. O. 221. (Fig.) Se t├«ngui ╚Öi se revolt─â, rev─ârs├«ndu-╚Öi durerile... ├«ntr-un puhoi de fraze. REBREANU, P. S. 148. 4. Tranz. (Popular) A arunca, ├«n cantitate mare, peste ceva; a ├«mpr─â╚Ötia, a risipi, a pres─âra din bel╚Öug. Peste mas─â, Gr├«u revars─â. TEODORESCU, P. P. 18. ├Ämple-╚Ťi [de galbeni] poala plin─â, ras─â, ╚śi-o revars─â-aici pin cas─â. ALECSANDRI, P. P. 125. ÔŚŐ Fig. Mi-s c├«nturile otr─âvite ╚śi-n veci eu n-am t─âg─âduit-o: Pe prim─âvara vie╚Ťii mele Otrav─â rev─ârsa╚Öi, iubito. IOSIF, T. 118. Cu farmecul luminii reci G├«ndirile str─âbate-mi Revars─â lini╚Öte de veci Pe noaptea mea de patemi. EMINESCU, O. I 179.
REV─éRS├üT2 s. n. (Mai ales ├«n expr., precedat de prepozi╚Ťii) Rev─ârsatul zorilor (sau zilei) sau rev─ârsat de zori (sau de ziu─â) = timpul c├«nd se lumineaz─â de ziu─â; zori de zi. De undeva se ridica, domol deocamdat─â, simfonia de pretutindeni a rev─ârsatului zilei. HOGA╚ś, H. 44. Pe deal, ├«n rev─ârsat de zori, Un bucium repetat Da sunet ╚Öi l─âtrau z─âvozi. CO╚śBUC, P. II 222. Se ╚Ötia c─â nu-i mai fur─â somnul p├«n─â-n rev─ârsat de zi. VLAHU╚Ü─é, O. A. 113.
REV─éRS├üT3, -─é, rev─ârsa╚Ťi, -te, adj. 1. (Despre ape curg─âtoare) Care s-a v─ârsat peste maluri, care a ie╚Öit din albie. Se apucau str├«ns unii de al╚Ťii, ca-ntr-o primejdie de ape rev─ârsate. CAMILAR, N. I 91. ╚śuvoaiele duceau departe pe Bistri╚Ťa rev─ârsat─â buc─â╚Ťi de case, brazi f─ârma╚Ťi, stejari uria╚Öi ╚Öi trupuri zdrobite. RUSSO, O. 115. 2. R─âsp├«ndit, risipit, ├«mpr─â╚Ötiat. Ileana, ├«mbr─âcat─â ├«n alb, cu p─ârul blond rev─ârsat pe umeri, se sprijin─â de el. EFTIMIU, ├Ä. 123. Z─ârim ├«n cur├«nd ╚Öi p─âdurea de la Ad├«ncata: rev─ârsat─â pe o coast─â, e ├«mbr─âcat─â ├«n v─âlul negurilor care se ridic─â. DUN─éREANU, N. 132. ÔÖŽ (Rar, cu pronun╚Ťare regional─â) Pres─ârat. ╚śi c├«t e drumul de lat... ╚śi de lacr─âmi r─âv─ârsat. ╚śEZ. I 107. 3. ├Äntins, l─â╚Ťit. Conacul Hagiu... era a╚Öezat ├«ntre salc├«mi rari, b─âtr├«ni, pe un gorgan rev─ârsat, la marginea pustiei de la Dropii. SADOVEANU, M. C. 20. [Acoperi╚Öul caselor] se-ntindea jur ├«mprejur cu stre╚Öine largi ╚Öi rev─ârsate. ODOBESCU, S. I 107. 4. (Familiar; despre trupul omului sau despre p─âr╚Ťi ale lui) Care at├«rn─â de prea mult─â gr─âsime; l─âb─âr╚Ťat, l─âsat. E o femeie trupe╚Ö─â, c├«t trei muieri de voinic─â, cu picioarele groase ca uleiele ╚Öi cu s├«nii mari, rev─ârsa╚Ťi. STANCU, D. 461. Mo╚Ö D─ânil─â era un om c├«t trei... cu foalele rev─ârsate pe care abia le st─âp├«nea chimirul lat de piele. SADOVEANU, O. L. 38.
REV─éRS├üT1 adv. 1. (Pe l├«ng─â verbul ┬źa sem─âna┬╗) ├Ämpr─â╚Ötiat, r─âsfirat, rar. 2. (Pe l├«ng─â verbul ┬źa cre╚Öte┬╗, despre plante) ├Ämbel╚Öugat, abundent. (Cu pronun╚Ťare regional─â) S─â-i spui c─â florile din strat Le ud ╚Öi cresc mai r─âv─ârsat, Dar florile pe-obrazul meu P─âlesc, c─â prea le ud mereu. CO╚śBUC, P. I 283. Acolo-i p─âm├«nt l─âudat, Cre╚Öte gr├«ul rev─ârsat. HODO╚ś, P. P. 108.
rev─ârs├í (a ~ ) vb., ind. prez. 3 rev├írs─â; conj. prez. 3 s─â rev├ęrse
revărsát s. n.
rev─ârs├í vb., ind. prez. 1 sg. rev─ârs, 3 sg. ╚Öi pl. rev├írs─â; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. rev├ęrse
revărsát s. n.
REVĂRSÁ vb. 1. a deborda, (reg.) a puhoia. (Apele au venit mari și s-au ~.) 2. a inunda, (reg.) a (se) năboi. (Apele s-au ~ pe câmpie.) 3. v. răspândi. 4. a (se) difuza, a (se) împrăștia, a (se) răspândi. (Lumina se ~ în toate ungherele.)
REVĂRSÁT s. zori (pl.), (reg.) revărs. (~ de zi.)
REVĂRSÁT adj. v. bătut, bogat, înfoiat, învolt, rotat.
A SE REV─éRS├ü se rev├írs─â intranz. 1) (despre ape curg─âtoare) A ie╚Öi din albie; a trece peste maluri; a irupe; a deborda. 2) fig. (despre mul╚Ťimi sau despre lumin─â, c─âldur─â etc.) A se ├«mpr─â╚Ötia din abunden╚Ť─â peste tot; a se difuza; a se r─âsp├óndi. ÔŚŐ ~ zorile (sau ~ de ziu─â) a se ivi zorile; a se face ziu─â. 3) pop. (despre unele p─âr╚Ťi ale corpului omenesc) A at├órna din cauza gr─âsimii; a se l─âsa ├«n jos. /<lat. reversare
REVĂRSÁT n.: ~ul zorilor (sau zilei), ~ de zori (sau de ziuă) momentul când se face ziuă; zori de zi. /v. a se revărsa
rev─ârs├á v. 1. a v─ârsa cu prisosin╚Ť─â: alba lun─â revars─â un v─âl de aur; 2. fig. a r─âsp├óndi: mult─â fericire a rev─ârsat ├«n mine AL.; 3. a deborda: r├«ul sÔÇÖa rev─ârsat; 4. fig. a se lumina de ziu─â. [Lat. REVERSARE; sensul 4 provine din asem─ânarea luminei ce apare cu o ap─â ce debord─â].
rev─ârsat n. 1. ac╚Ťiunea de a se rev─ârsa ╚Öi efectul ei, vorbind mai ales de a╚Ötri: rev─ârsatul zorilor, aurora; 2. fig. ├«nceput: legatÔÇÖai rev─ârsatul cu apusul vie╚Ťii tale? AL. din rev─ârsatul vie╚Ťii n lume ├«nstr─âinat AL.
r─âvß║»rs ╚Öi (lit.) revß║»rs, a -├í v. tr. (lat. re-versare, a ├«ntoarce ─şar; sp. rebosar, a se rev─ârsa. Se conj. ca v─ârs). V─ârs din bel╚Öug; r├«urile r─âvars─â ap─â ├«n mare. Fig. A r─âv─ârsa fericire ├«n casa cu─şva. V. refl. M─â v─ârs peste malur─ş, peste buza vasulu─ş: r├«urile sÔÇÖa┼ş r─âv─ârsat de mult─â ploa─şe, apa clocote╚Öte ├«n c─âldare ╚Öi se r─âvars─â. (V. inund, ├«nec). Fig. Lumina soarelu─ş se revars─â pe mare. Adj. Olt. R─âv─ârsat de bubat, c─şupit de v─ârsat (No┼şa Rev. Rom. 1900; 8, II, 125).
1) r─âv─ârs├ít ╚Öi (lit.) rev─ârs├ít n. pl. ur─ş. Ac╚Ťiunea de a rev─ârsa (vorbind de ap─â ╚Öi lumin─â): la r─âv─ârsatu zorilor.
2) r─âv─ârs├ít, -─â adj. ├Ämpr─â╚Ötiat: plete r─âv─ârsate pe umer─ş. Adv. A sem─âna r─âv─ârsat, a sem─âna rar, ├«mpr─â╚Ötiat.
revắrs, V. răvărs.
REVĂRSA vb. 1. a deborda, (reg.) a puhoia. (Apele au venit mari și s-au ~.) 2. a inunda, (reg.) a (se) năboi. (Apele s-au ~ pe cîmpie.) 3. a (se) împrăștia, a (se) răspîndi, a (se) risipi, a (se) vărsa. (Soarele ~ o căldură plăcută.) 4. a (se) difuza, a (se) împrăștia, a (se) răspîndi. (Lumina se ~ în toate ungherele.)
REV─éRSAT s. zori (pl.), (reg.) rev─ârs. (~ de zi.)
revărsat adj. v. BĂTUT. BOGAT. ÎNF0IAT. ÎNVOLT. ROTAT.
rev─ârsa, rev─ârs v. r. (d. corpul omenesc sau d. p─âr╚Ťi ale acestuia) a at├órna, a se l─âsa de prea mult─â gr─âsime
rev─ârsat, -─â, rev─ârsa╚Ťi, -te adj. (d. corpul omenesc sau d. p─âr╚Ťi ale acestuia) care at├órn─â de prea mult─â gr─âsime

Rev─ârsat dex online | sinonim

Rev─ârsat definitie

Intrare: rev─ârsa
rev─ârsa verb grupa I conjugarea I
Intrare: rev─ârsat (adj.)
rev─ârsat 1 adj. adjectiv
Intrare: rev─ârsat (s.n.)
rev─ârsat 2 s.n. substantiv neutru (numai) singular