Dicționare ale limbii române

11 definiții pentru retrogradație

RETROGRADÁȚIE, retrogradații, s. f. Mișcarea aparentă a planetelor printre stele, care se face de la răsărit la apus. – Din fr. rétrogradation.
RETROGRADÁȚIE, retrogradații, s. f. Mișcarea aparentă a planetelor printre stele, care se face de la răsărit la apus. – Din fr. rétrogradation.
RETROGRADÁȚIE, retrogradații, s. f. (Astron.) Mișcarea aparentă a planetelor printre stele, care se face de la răsărit la apus.
retrogradáție (re-tro-gra-, -ți-e) s. f., art. retrogradáția (-ți-a), g.-d. art. retrogradáției; pl. retrogradáții, art. retrogradáțiile (-ți-i-)
retrogradáție s. f. (sil. -tro-gra-) gradație
RETROGRADÁȚIE s. v. retrogradare.
RETROGRADÁȚIE s.f. Mișcarea aparentă a aștrilor, care are loc de la răsărit la apus. [Gen. -iei. / cf. lat. retrogradatio, fr. rétrogradation].
RETROGRADÁȚIE s. f. 1. mișcare retrogradă (3) a aștrilor. 2. (biol.) diminuare a densității unei populații. (< fr. rétrogradation)
RETROGRADÁȚIE ~i f. astr. Mișcare aparentă a corpurilor cerești în direcție opusă mișcării Soarelui. [G.-D. retrogradației] /<fr. rétrogradation
*retrogradațiúne f. (lat. retrogradatio, -ónis). Acțiunea de a retrograda. – Și -áție, de ob. -áre.
retrogradație s. v. RETROGRADARE.

Retrogradație dex online | sinonim

Retrogradație definitie

Intrare: retrogradație
retrogradație substantiv feminin
  • silabisire: -tro-gra-