RETROCESIÚNE, retrocesiuni, s. f. Act prin care se restituie un drept sau un lucru persoanei care l-a cedat anterior. ♦ Restituire a unui teritoriu cedat. [Pr.: -si-u-] – Din fr. rétrocession.

RETROCESIÚNE, retrocesiuni, s. f. Act prin care se restituie un drept sau un lucru persoanei care l-a cedat anterior. ♦ Restituire a unui teritoriu cedat. [Pr.: -si-u-] – Din fr. rétrocession.

RETROCESIÚNE, retrocesiuni, s. f. Act prin care se retrocedează ceva.

retrocesiúne (re-tro-, -si-u-) s. f., g.-d. art. retrocesiúnii; pl. retrocesiúni

retrocesiúne s. f. (sil. -tro-) cesiune

RETROCESIÚNE s.f. Act prin care se retrocedează ceva. [Pron. -si-u-. / cf. fr. rétrocession, lat. retrocessio].

RETROCESIÚNE s. f. act prin care se retrocedează ceva. ◊ asigurare încheiată din nou de un reasigurator, prin care transmite o parte din suma asigurată unei alte societăți. (< fr. rétrocession, lat. retrocessio)

RETROCESIÚNE ~i f. Act prin care se retrocedează ceva. [Sil. -si-u-] /<fr. rétrocession

retrocesiune f. act prin care se retrocedează.

*retrocesiúne f. (mlat. retrocéssio, -ónis. V. cesiune). Acțiunea de a retroceda. – Maĭ des retrocedare.