retroactiv definitie

9 definiții pentru retroactiv

RETROACTÍV, -Ă, retroactivi, -e, adj. Care se aplică unor fapte din trecut. [Pr.: -tro-ac-] – Din fr. rétroactif.
RETROACTÍV, -Ă, retroactivi, -e, adj. Care se aplică unor fapte din trecut. [Pr.: -tro-ac-] – Din fr. rétroactif.
RETROACTÍV, -Ă, retroactivi, -e, adj. Care se aplică unor fapte din trecut. Lege cu efect retroactiv.
retroactív (re-tro-ac-) adj. m., pl. retroactívi; f. retroactívă, pl. retroactíve
retroactív adj. m. (sil. -tro-ac-) activ
RETROACTÍV, -Ă adj. Care are efect și pentru ceea ce s-a petrecut în trecut; (spec.; despre legi) care se aplică și pentru fapte din trecut. [Pron. -tro-ac-. / < fr. rétroactif, it. rettroattivo, cf. lat. retroagere – a face înapoi].
RETROACTÍV, -Ă adj. care se aplică și unor fapte din trecut. (< fr. rétroactif)
RETROACTÍV ~ă (~i, ~e) Care se aplică unor acțiuni din trecut. [Sil. -tro-ac-] /<fr. rétroactif
retroactiv a. care lucrează asupra trecutului: legea n’are putere retroactivă.

retroactiv dex

Intrare: retroactiv
retroactiv adjectiv
  • silabisire: -tro-ac-