RETRANȘÁ, retranșez, vb. I. Refl. A se întări într-o poziție militară, prin tranșee și alte lucrări de fortificație; a se fortifica. Asaltul ce se dă pozițiunilor în cari dușmanul s-a retranșat este hotărîtor. MACEDONSKI, O. III 80. Era o puternică rațiune militară ca ei să nu se retranșeze în pozițiunea lor. HASDEU, I. V. 90.

RETRANȘÁRE, retranșări, s. f. Acțiunea de a se retranșa.

RETRANȘÁ, retranșez, vb. I. Refl. (Franțuzism) A se fortifica. – Fr. retrancher.

RETRANȘÁRE, retranșări, s. f. (Franțuzism) Acțiunea de a se retranșa.

retranșá vb., ind. prez. 1 sg. retranșéz, 3 sg. și pl. retranșeáză

retranșáre s. f., g.-d. art. retranșării

RETRANȘÁ vb. v. fortifica, întări.

RETRANȘÁRE s. v. fortificare, întărire.

RETRANȘÁ vb. I. refl. A se adăposti în spatele unor noi fortificații; a se fortifica. [< fr. retrancher].

RETRANȘÁRE s.f. Acțiunea de a se retranșa și rezultatul ei. [< retranșa].

RETRANȘÁ vb. refl. a se adăposti în spatele unei noi fortificații. (< fr. retrancher)

retranșa vb. v. FORTIFICA. ÎNTĂRI.

retranșare s. v. FORTIFICARE. ÎNTĂRIRE.