retransmisiune definitie

11 definiții pentru retransmisiune

RETRANSMÍSIE, retransmisii, s. f. Recepție și transmitere concomitentă a unor semnale de telecomunicații, a unui program de radiodifuziune sau de televiziune. [Var.: retransmisiúne s. f.] – Din fr. rétransmission.
RETRANSMISIÚNE s. f. v. retransmisie.
RETRANSMÍSIE, retransmisii, s. f. Recepție și transmitere concomitentă a unor semnale de telecomunicații, a unei emisiuni radiofonice ori de televiziune primite de la alt post. [Var.: retransmisiúne s. f.] – Din fr. retransmission.
RETRANSMISIÚNE s. f. v. retransmisie.
RETRANSMISIÚNE, retransmisiuni, s. f. Transmitere, chiar în momentul recepției, de către un post anume amenajat, a unor semnale de telecomunicații sau a unei emisiuni radiofonice primite de acel post.
retransmísie (re-tran-smi-si-e / -trans-mi-) s. f., art. retransmísia (-si-a), g.-d. art. retransmísiei; pl. retransmísii, art. retransmísiile (-si-i)
retransmísie s. f. (sil. -si-e; mf. -trans-), art. retransmísia (sil. -si-a), g.-d. art. retransmísiei; pl. retransmísii, art. retransmísiile (sil. -si-i-)
RETRANSMÍSIE s.f. Retransmitere a unei emisiuni radiofonice primite de un post de la un alt post emițător. [Gen. -iei, var. retransmisiune].
RETRANSMISIÚNE s.f. v. retransmisie.
RETRANSMÍSIE s. f. retransmitere a unei emisiuni radiofonice primite de un post de la un alt post emițător. (< fr. retransmission)
RETRANSMÍSIE ~i f. Recepție și transmisie a unei emisiuni radiofonice sau televizate, primite de la alt post. [G.-D. retransmisiei; Sil. -si-e] /re- + transmisie

retransmisiune dex

Intrare: retransmisie
retransmisiune
retransmisie substantiv feminin
  • silabisire: -si-e; mf. -trans-