reticulat definitie

11 definiții pentru reticulat

RETICULÁT, -Ă, reticulați, -te, adj. Reticular. – Din fr. réticulé, lat. reticulatus.
RETICULÁT, -Ă, reticulați, -te, adj. Reticular. – Din fr. réticulé, lat. reticulatus.
RETICULÁT, -Ă, reticulați, -te, adj. Reticular. Structura reticidată este mai puțin pronunțată, ea rezultînd mai mult din unirea unor striații transversale. FAUNA R.P.R. VIIII 11.
reticulát adj. m., pl. reticuláți; f. reticulátă, pl. reticuláte
reticulát adj. m., pl. reticuláți; f. sg. reticulátă, pl. reticuláte
RETICULÁT adj. v. reticular.
RETICULÁT, -Ă adj. Reticular. ◊ Formație reticulată = formație anatomică situată între tubul rahidian și mezencefal. [Cf. fr. réticulé].
RETICULÁT, -Ă adj. care prezintă aspectul unei rețele. ♦ (anat.) țesut ~ = țesut conjunctiv moale, din celule cu multe prelungiri și cu fibre de reticulină. (< fr. réticulé)
*reticulár, -ă adj. (d. lat. reticulum cu suf. ar; fr. réticulaire). În formă de rețea: țesătură reticulară. – Se poate zice și reticulat (lat. reticulatus, fr. réticulé).
RETICULAT adj. reticular. (Structură ~.)
RETICULÁT, -Ă (< fr.) adj. Formațiune (substanță) ~ = structură anatomică aparținând trunchiului cerebral, reprezentată de o grupare difuză de celule și de fibre nervoase care formează o coloană neîntreruptă, de la marginea inferioară a bulbului rahidian până la regiunea subtalamică. Are un rol important în reglarea tonusului muscular, a ritmului somn-veghe și în determinarea reactivității scoarței cerebrale și a formațiunilor subcorticale.

reticulat dex

Intrare: reticulat
reticulat adjectiv