Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

23 defini╚Ťii pentru retezare

RETEZ├ü, retez, vb. I. Tranz. 1. A t─âia transversal ╚Öi complet, cu o singur─â t─âietur─â, un obiect, o parte a unui obiect sau o parte a corpului unei fiin╚Ťe. ÔŚŐ Expr. A-i reteza (cuiva) unghiile = a face (pe cineva) inofensiv; a pune (pe cineva) la punct. A-l reteza (pe cineva) scurt sau a i-o reteza (cuiva) = a-i limita (cuiva) preten╚Ťiile; a pune brusc cap─ât discu╚Ťiei. ÔÖŽ A t─âia fagurii dintr-un stup, pentru a recolta mierea. 2. (Construit cu pronumele feminin ÔÇ×oÔÇŁ, cu valoare neutr─â) A o lua de-a curmezi╚Öul pentru a scurta drumul. 3. Fig. A face s─â ├«nceteze brusc, a curma, a ├«ntrerupe. ÔÇô Et. nec.
RETEZ├üRE, retez─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a reteza ╚Öi rezultatul ei; retezat1. ÔÇô V. reteza.
RETEZ├ü, retez, vb. I. Tranz. 1. A t─âia transversal ╚Öi complet, cu o singur─â t─âietur─â, un obiect sau o parte a corpului unei fiin╚Ťe. ÔŚŐ Expr. A-i reteza (cuiva) unghiile = a face (pe cineva) inofensiv; a pune (pe cineva) la punct. A-l reteza (pe cineva) scurt sau a i-o reteza (cuiva) = a-i limita (cuiva) preten╚Ťiile; a pune brusc cap─ât discu╚Ťiei. ÔÖŽ A t─âia fagurii dintr-un stup, pentru a recolta mierea. 2. (Construit cu pronumele feminin ÔÇ×oÔÇŁ, cu valoare neutr─â) A o lua de-a curmezi╚Öul pentru a scurta drumul. 3. Fig. A face s─â ├«nceteze brusc, a curma, a ├«ntrerupe. ÔÇô Et. nec.
RETEZ├üRE, retez─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a reteza ╚Öi rezultatul ei; retezat1. ÔÇô V. reteza.
RETEZ├ü, ret├ęz, vb. I. Tranz. 1. A t─âia transversal, cu o singur─â t─âietur─â complet─â, un obiect (pentru a-l scurta sau pentru a utiliza partea t─âiat─â) sau o parte a corpului unei fiin╚Ťe. Se opri s─â reteze cu un ferestr─âu ├«ngust cap─âtul sc├«ndurii. C. PETRESCU, ├Ä. II 181. S─â-i reteze nasul despre partea dreapt─â! BOLINTINEANU, O. 61. La c─âtane m-a luat, P─ârul mi l-a retezat. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 319. (Absol.) Petrarii lid Manole croiau, retezau, ciop├«rteau ╚Öi f─âureau gros din ciocan. ODOBESCU, S. II 513. ÔŚŐ Expr. A-i reteza (cuiva) unghiile = a face pe cineva inofensiv; a pune pe cineva la punct. (Cu pronun╚Ťare regional─â) St─âp├«ne, ia, de-acum ai femeie cumsecade; numai s-o cam ╚Ťii din fr├«u ╚Öi s─â-i r─âtezi unghiile din c├«nd ├«n c├«nd, ca nu cumva s─â-╚Ťi pun─â coarne. CREANG─é, P. 178. A-l reteza (pe cineva) scurt sau a i-o reteza (cuiva) = a-i limita (cuiva) preten╚Ťiile, a pune (pe cineva) la locul lui, a-i t─âia (cuiva) vorba, a pune brusc cap─ât discu╚Ťiei. M-am bucurat c├«nd am v─âzut cum l-ai retezat scurt. C. PETRESCU, R. DR. 125. 2. A t─âia fagurii dintr-un stup pentru a recolta mierea. Ca s─â le mearg─â bine stupilor peste an, trebuie s─â-i retezi la s├«nt-Ilie. MARIAN, la CADE. ÔÖŽ (Construit cu pronumele feminin ┬źo┬╗, cu sens neutru) A o lua de-a curmezi╚Öul pentru a scurta drumul. De la Brebu o retez─âm c─âl─âri peste culmea Negra╚Öului. VLAHU╚Ü─é, la TDRG. 3. Fig. (Cu privire la abstracte) A pune cap─ât la ceva, a face s─â ├«nceteze brusc; a curma, a ├«ntrerupe. To╚Ťi r├«d... dar ce reteaz─â deodat─â r├«sul lor? ALECSANDRI, P. III 451.
RETEZ├üRE, retez─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a reteza; t─âiere.
retezá (a ~) vb., ind. prez. 3 reteáză
retezáre s. f., g.-d. art. retezắrii; pl. retezắri
retez├í vb., ind. prez. 1 sg. ret├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. rete├íz─â
retezáre s. f., g.-d. art. retezării; pl. retezări
RETEZÁ vb. 1. a ciunti, a tăia, a trunchia. (~ crengile unui copac.) 2. (reg.) a rătunde, a tunde. (A ~ fagurii.) 3. a tăia, (pop.) a rade, (reg.) a curma. (A ~ capul cuiva.) 4. a tăia, (pop.) a lua. (Obuzul i-a ~ piciorul.)
RETEZÁ vb. v. curma, întrerupe, opri, scurta, tăia, tunde.
RETEZÁRE s. 1. retezat, (reg.) rătuns, tuns. (~ fagurilor.) 2. retezat, tăiat, tăiere. (~ capului unui condamnat.)
retez├í (ret├ęz, ├ít), vb. ÔÇô 1. A scurta, a t─âia, a tran╚Öa. ÔÇô 2. A cur─â╚Ťa stupul. ÔÇô Var. r─âteza. Origine ├«ndoielnic─â. Nici una din multele ipoteze prezentate nu este acceptabil─â. Din sl. r─Ľzati ÔÇ×a scurtaÔÇŁ (Cihac, II, 310) nu este posibil din punct de vedere fonetic; din sl. otr─Ľzati (Cre╚Ťu 362; Weigand, BA, II, 258; Pascu, Beitr├Ąge, 12) nu este mai simplu. Din lat. *recaedi─üre < caed─Ľre (Pu╚Öcariu, Conv. lit., XXXIX, 305; Pu╚Öcariu 1457; REW 7106; Pu╚Öcariu, Dacor., I, 325; Rosetti, I, 171) nu are nici o probabilitate, cf. Tiktin; lat. *recidi─üre < recid─Ľre (Giuglea, Dacor., II, 221) prezint─â aceea╚Öi problem─â fonetic─â, care pare insolubil─â. Al╚Ťii au pornit de la lat. *retundi─üre, cf. fr. rogner (Candrea, GS, III, 227; Candrea); din lat. *retiz─üre ÔÇ×a t─âia crengile care at├«rn─â deasupra apeiÔÇŁ, de la retae (Graur, BL, IV, 110); din gr. ╬▒╬»¤ü╬Á¤ä╬»╬¤ë ÔÇ×a alegeÔÇŁ (Scriban), a c─ârui explica╚Ťie semantic─â pare deficient─â; din sl. ret─Öz┼ş ÔÇ×z─âvorÔÇŁ (Conev 80); toate aceste ipoteze s├«nt neverosimile. Explica╚Ťia lui P. Papahagi, Dun─ârea, IV, 122-4 (Lozovan 250) nu este accesibil─â. ├Än cercetarea originii acestui cuv├«nt, trebuie s─â se ╚Ťin─â seam─â de sensul lui foarte special, acela de ÔÇ×a t─âia potrivindÔÇŁ sau ÔÇ×a t─âia aleg├«ndÔÇŁ, cum se face de exemplu la t─âierea p─ârului, la cur─â╚Ťirea unui copac etc. Dac─â se ia ├«n considera╚Ťie aceast─â nuan╚Ť─â, ne putem g├«ndi c─â nu este o var. a lui *neteza, din lat. *nitidi─üre ÔÇ×a cur─â╚Ťa nivel├«ndÔÇŁ; cf. netezi, care este un der. interior, pornind de la neted. Schimbarea ini╚Ťialei nu este clar─â; dar coincide cu cea de la r├«ncheza ÔÇ║ nincheza. Der. retez, s. n. (t─âi╚Ö, custur─â; diametru); retez─âtur─â, s. f. (t─âiere, t─âietur─â; unealt─â de marcat vitele).
A RETEZ├ü ret├ęz tranz. 1) A t─âia transversal, f─âc├ónd mai scurt. ~ p─ârul. ÔŚŐ A o ~ a merge de-a curmezi╚Öul pentru a scurta din cale. 2) (fagurii) A t─âia, desprinz├ónd stratul superior (pentru a recolta mierea). 3) fig. (vorba, convorbirea, cearta etc.) A ├«ntrerupe brusc; a curma. ÔŚŐ A i-o ~ cuiva a pune pe cineva la punct; a-i t─âia cuiva vorba. /Orig. nec.
retez├á v. 1. a scurta prin t─âiere: ├«i retez─â capul; 2. a scoate mierea ╚Öi ceara din stup; 3. fig. a ├«ntrerupe, a t─âia: to╚Ťi r├ód..., dar ce reteaz─â deodat─â r├ósul lor? AL. [Origin─â necunoscut─â].
3) ret├ęz ╚Öi (est) r─ât├ęz, a -z├í v. tr. (dup─â Pascu, d. bg. otr─şezvam, retez. Totu╚Ö─ş, fiind-c─â inf. ├«n -za ca la boteza, cuteza, necheza pare strani┼ş la un verb slav ╚Öi fiind-c─â din otr─şezvam sÔÇÖar fi f─âcut ma─ş degrab─â un verb ├«n -ui, ca ╚Öi a obrezui, cu care se ├«nrude╚Öte, e ma─ş plauzibil─â derivarea din vgr. airetizo, aleg, fac disiden╚Ť─â, ├«s eretic, d. air├ęo, ─şa┼ş, ╚Öi af-aireo, retez). Ta─ş extremit─â╚Ťile, ta─ş desp─âr╚Ťind: c─âl─âu ─ş-a retezat capu, ma╚Öina ─ş-a retezat degetele. A reteza stupu, a-l goli de fagur─ş, a-─ş scoate m─şerea. Fig. Decid energic ╚Öi r─âpede (tran╚Öez): sÔÇÖo retez─âm odat─â cu asta! A o reteza cu─şva, a-─ş impune o limit─â preten╚Ťiunilor, a-l pune la locu lu─ş, a-l ├«nv─â╚Ťa minte: ─ş-am retezat-o scurt. A o reteza cu cineva (sa┼ş cu un lucru), a rupe brusc rela╚Ťiunile cu el (sa┼ş a te l─âsa subit de un lucru). A reteza un drum, a apuca un drum ma─ş scurt.
reteza vb. v. CURMA. ÎNTRERUPE. OPRI. SCURTA. TĂIA. TUNDE.
RETEZA vb. 1. a ciunti, a t─âia, a trunchia. (~ crengile unui copac.) 2. (reg.) a r─âtunde, a tunde. (A ~ fagurii.) 3. a t─âia, (pop.) a rade, (reg.) a curma. (A ~ capul cuiva.) 4. a t─âia, (pop.) a lua. (Obuzul i-a ~ piciorul.)
RETEZARE s. 1. retezat, (reg.) r─âtuns, tuns. (~ fagurilor.) 2. retezat, t─âiat, t─âiere. (~ capului unui condamnat.)
a i-o reteza (cuiva) scurt expr. 1. a-i limita (cuiva) preten╚Ťiile. 2. a pune brusc cap─ât unei discu╚Ťii.
a-i reteza (cuiva) ghearele expr. a face (pe cineva) inofensiv, a pune (pe cineva) la punct.
a-l reteza (pe cineva) scurt expr. v. a i-o reteza (cuiva) scurt.

Retezare dex online | sinonim

Retezare definitie

Intrare: reteza
reteza verb grupa I conjugarea I
Intrare: retezare
retezare substantiv feminin