RESUSCITÁ, resuscitez, vb. I. Tranz. 1. (Med.) A reda funcțiile vitale ale organismului, a repune în funcțiune inima sau respirația oprite, a readuce în simțiri, a face să-și revină. 2. A suscita din nou. [Prez. ind. și: resuscít] – Din fr. ressusciter.

RESUSCITÁ, resuscitez, vb. I. Tranz. 1. (Med.) A reda funcțiile vitale ale organismului, a repune în funcțiune inima sau respirația oprite, a readuce în simțiri, a face să-și revină. 2. A suscita din nou. [Prez. ind. și: resuscít] – Din fr. ressusciter.

RESUSCITÁ, resuscitez, vb. I. Tranz. (Franțuzism rar) A reînvia, a readuce la viață.

resuscitá (a ~) vb., ind. prez. 3 resusciteáză

resuscitá vb., ind. prez. 1 sg. resuscitéz, 3 sg. și pl. resusciteáză

RESUSCITÁ vb. (MED.) a reînvia.

RESUSCITÁT adj. (MED.) reînviat.

RESUSCITÁ vb. I. tr. (Rar) A reînvia; a readuce în simțiri; a reanima. [P.i. -tez și resuscít. / < fr. ressusciter, cf. lat. resuscitare].

RESUSCITÁ vb. tr. a reînvia; a trezi la viață; a reanima. (< fr. ressusciter, lat. resuscitare)

A RESUSCITÁ ~éz tranz. 1) med. (inima sau respirația oprită) A pune din nou în funcție; a reînvia. 2) fig. A face să renască; a trezi la viață; a reînvia. /<fr. ressusciter

RESUSCITA vb. (MED.) a reînvia.

RESUSCITAT adj. (MED.) reînviat.