Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

20 defini╚Ťii pentru restr├óngere

RESTRß║ĄNGE, restrß║ąng, vb. III. Tranz. A mic╚Öora, a reduce; a limita, a m─ârgini. ÔÖŽ Refl. (Fam.) A-╚Öi limita, a-╚Öi reduce cheltuielile pentru trai, a tr─âi mai modest. ÔÇô Pref. re- + str├ónge (dup─â fr. restreindre).
RESTRß║ĄNGERE, restr├óngeri, s. f. Ac╚Ťiunea de a (se) restr├ónge ╚Öi rezultatul ei. ÔÇô V. restr├ónge.
RESTRß║ĄNGE, restrß║ąng, vb. III. Tranz. A mic╚Öora, a reduce; a limita, a m─ârgini. ÔÖŽ Refl. (Fam.) A-╚Öi organiza via╚Ťa pe baze materiale mai modeste. ÔÇô Re1- + str├ónge (dup─â fr. restreindre).
RESTRß║ĄNGERE, restr├óngeri, s. f. Ac╚Ťiunea de a (se) restr├ónge ╚Öi rezultatul ei. ÔÇô V. restr├ónge.
RESTR├Ä╠üNGE, restr├«╠üng, vb. III. Tranz. A mic╚Öora, a reduce; a limita, a m─ârgini. A restr├«nge cheltuielile. Ôľş Iat─â la ce, cred eu, c─â trebuie s─â v─â restr├«nge╚Ťi cercet─ârile. BARANGA, I. 205. ÔÖŽ Refl. A-╚Öi organiza via╚Ťa pe baze mai modeste, a se adapta unor condi╚Ťii materiale mai reduse.
RESTR├Ä╠üNGERE, restr├«ngeri, s. f. Ac╚Ťiunea de a (se) restr├«nge ╚Öi rezultatul ei; limitare, m─ârginire; ├«ngr─âdire, restric╚Ťie. Acolo unde iubirea va fi... f─âr─â restr├«ngeri. GALACTION, O. I 202.
restrß║ąnge (a ~) (res-tr├ón- / re-str├ón-) vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. restrß║ąng, perf. s. 1 sg. restr├óns├ęi, 1 pl. restrß║ąnser─âm; part. restrß║ąns
restrß║ąngere (res-tr├ón- / re-str├ón-) s. f., g.-d. art. restrß║ąngerii; pl. restrß║ąngeri
restrânge vb. (sil. mf. -strin-) strânge
restrângere s. f. (sil. mf. -strân-) strângere
RESTR├éNGE vb. 1. v. ├«mpu╚Ťina. 2. v. limita. 3. a se limita, a se m─ârgini, a se mul╚Ťumi, a se reduce, a se rezuma. (S-a ~ la strictul necesar.) 4. a circumscrie, a delimita, a limita. (A ~ tema lucr─ârii la...) 5. a limita, a m─ârgini, (fig.) a ├«ngr─âdi. (I-a ~ libertatea de ac╚Ťiune.) 6. v. localiza.
RESTR├éNGERE s. 1. v. limitare. 2. circumscriere, delimitare, limitare. (~ unei teme la...) 3. v. restric╚Ťie.
A restr├ónge Ôëá a extinde
RESTRß║ĄNGE vb. I. tr. a mic╚Öora, a reduce, a m─ârgini. II. refl. (fam.) a-╚Öi limita cheltuielile pentru trai, a tr─âi mai modest. (dup─â fr. restreindre)
A RESTRÂNGE restrâng tranz. A reduce la anumite limite; a limita. ~ tema lucrării. /re- + a strânge
A SE RESTR├éNGE m─â restr├óng intranz. A trece la un mod de via╚Ť─â mai modest; a-╚Öi limita cheltuielile pentru trai. /re- + a se str├ónge
*restr├«╠üng, -str├«╠üns, a -str├«╠ünge v. tr. (lat. restringere, fr. restreindre). M─ârginesc, mic╚Öorez, limitez, reduc: a-╚Ť─ş restr├«nge dorin╚Ťele, cheltu─şelile. V. refl. ├Äm─ş mic╚Öorez cheltu─şelile.
RESTR├ÄNGE vb. 1. a (se) ├«mpu╚Ťina, a (se) mic╚Öora, a (se) reduce, a sc─âdea, (├«nv. ╚Öi reg.) a (se) str├«mta. (Locurile de p─â╚Öune s-au ~.) 2. a se limita, a se m─ârgini, a se mul╚Ťumi, a se reduce, a se rezuma. (S-a ~ la strictul necesar.) 3. a circumscrie, a delimita, a limita. (A ~ tema lucr─ârii la...) 4. a limita, a m─ârgini, (fig.) a ├«ngr─âdi. (I-a ~ dreptul de ac╚Ťiune.)
RESTR├ÄNGERE s. 1. limitare, m─ârginire, reducere, rezumare. (~ la strictul necesar.) 2. circumscriere, delimitare, limitare. (~ unei teme la...) 3. restric╚Ťie, (fig.) ├«ngr─âdire. (~i de circula╚Ťie.)
CAPITIS DEMINUTIO (lat.) restr├óngerea capacit─â╚Ťii juridice ÔÇô Expresie din dreptul roman care indica ini╚Ťial completa degradare din drepturile juridice a unui cet─â╚Ťean roman ╚Öi deci radierea din registrele censului, fapt care ducea automat la sclavie. ├Äncep├ónd cu sec. 5 ├«. Hr. expresia se folose╚Öte ╚Öi pentru alte forme de degradare juridic─â (pierderea cet─â╚Ťeniei, a dreptului de a depune m─ârturie etc.).

Restrângere dex online | sinonim

Restrângere definitie

Intrare: restrânge
restrânge verb grupa a III-a conjugarea a X-a
Intrare: restrângere
restrângere substantiv feminin
  • silabisire: -str├ón-