Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

13 defini╚Ťii pentru resping─âtor

RESPING─éT├ôR, -O├üRE, resping─âtori, -oare, adj. Care respinge; spec. care inspir─â dezgust, aversiune, sil─â. ÔŚŐ Pomp─â aspiratoare-resping─âtoare = pomp─â cu piston ├«n care lichidul aspirat ├«n cilindru este pompat la o anumit─â ├«n─âl╚Ťime prin presiunea exercitat─â de piston. ÔÇô Respinge + suf. -─âtor.
RESPING─éT├ôR, -O├üRE, resping─âtori, -oare, adj. Care respinge; spec. care inspir─â dezgust, aversiune, sil─â. ÔŚŐ Pomp─â aspiratoare-resping─âtoare = pomp─â cu piston ├«n care lichidul aspirat ├«n cilindru este pompat la o anumit─â ├«n─âl╚Ťime prin presiunea exercitat─â de piston. ÔÇô Respinge + suf. -─âtor.
RESPING─éT├ôR, -O├üRE, resping─âtori, -oare, adj. 1. Care inspir─â dezgust, sil─â, aversiune. Am├«ndoi erau buc─âla╚Ťi, rotunzi, albi ╚Öi gra╚Öi; de o gr─âsime resping─âtoare. C. PETRESCU, C. V. 122. O cas─â m─ârgina╚Ö─â, cu od─âile ├«ntunecoase ╚Öi resping─âtoare. id. ├Ä. II 127. Ce mi╚Öc─âri resping─âtoare! HASDEU, R. V. 82. 2. Care respinge. ÔŚŐ Pomp─â aspiratoare-resping─âtoare = pomp─â cu piston, ├«n care lichidul aspirat ├«n cilindru este pompat la o anumit─â ├«n─âl╚Ťime prin presiunea exercitat─â de piston.
respingătór adj. m., pl. respingătóri; f. sg. și pl. respingătoáre
respingătór adj. m., pl. respingătóri; f. sg. și pl. respingătoáre
RESPINGĂTÓR adj. 1. v. neplăcut. 2. v. urât. 3. v. dezgustător. 4. v. antipatic. 5. v. oribil. 6. dezgustător, infect, oribil, scârbos. (Ce caracter ~!) 7. dezgustător, infect, scârbos, spurcat, (pop.) scârnav. (~oare treabă!)
Resping─âtor Ôëá ademenitor, atractiv, atr─âg─âtor, fermec─âtor, seduc─âtor
RESPINGĂTÓR, -OÁRE adj. Care respinge; (spec.) care inspiră dezgust, aversiune. / < respinge + -(ă)tor].
RESPINGĂTÓR, -OÁRE adj. care respinge; care inspiră dezgust, aversiune. (< respinge + -/ă/tor)
RESPING─éT├ôR ~o├íre (~├│ri, ~o├íre) 1) Care respinge. For╚Ťe ~oare. 2) fig. Care provoac─â repulsie, sil─â; dezgust─âtor; repulsiv; antipatic. ├Änf─â╚Ťi╚Öare ~oare. /a respinge + suf. ~─âtor
resping─âtor a. care respinge, care inspir─â aversiune: om resping─âtor.
*respingătór, -oáre adj. Care respinge. Fig. Antipatic, repugnant, repulsiv. Pompă respingătoare. V. pompă. Adv. Insuflînd dezgust: a vorbi respingător.
RESPING─éTOR adj. 1. dezagreabil, dezgust─âtor, displ─âcut, dizgra╚Ťios, gre╚Ťos, greu, infect, ├«mpu╚Ťit, nepl─âcut, nesuferit, puturos, r─âu, sc├«rbos, ur├«t, r─âu-mirositor, (livr.) fetid, miasmatic, pestilen╚Ťial, repugnant, repulsiv, (├«nv. ╚Öi pop.) sc├«rnav, (├«nv.) sc├«rbavnic, sc├«rbelnic. (Un miros ~.) 2. diform, hidos, h├«d, monstruos, pocit, schimonosit, slut, str├«mb, ur├«t, (pop. ╚Öi fam.) bocciu, sc─âl├«mb, sc─âl├«mb─âiat, (reg.) p├«cle╚Ö, (Mold.) balc├«z, (Mold. ╚Öi Transilv.) pogan, (├«nv.) grozav, (fam.) ╚Öui. (O fiin╚Ť─â ~.) 3. dezgust─âtor, dizgra╚Ťios, gre╚Ťos, hidos, oribil, sc├«rbos, (livr.) imund, (reg.) m├«r╚Öav, (fam. fig.) bor├«t. (~ la ├«nf─â╚Ťi╚Öare.) 4. antipatic, dezagreabil, nepl─âcut, nesuferit, sc├«rbos. (Un om ~.) 5. dezgust─âtor, monstruos, odios, oribil, (livr.) abominabil. (O fapt─â ~.) 6. dezgust─âtor, infect, oribil, sc├«rbos. (Ce caracter ~!) 7. dezgust─âtor, infect, sc├«rbos, spurcat, (pop.) sc├«rnav. (~ treab─â!)

Resping─âtor dex online | sinonim

Resping─âtor definitie

Intrare: resping─âtor
resping─âtor adjectiv