resorbție definitie

10 definiții pentru resorbție

RESÓRBȚIE, resorbții, s. f. 1. (Med.) Proces de dispariție lentă, prin absorbție treptată, a unui țesut sau organ, de obicei străin organismului. ♦ Proces de atrofiere a unui țesut sau a unui organ, de obicei datorită fagocitozei. ♦ Proces prin care un lichid sau un gaz trece dintr-o cavitate a organismului, dintr-un vas sau din țesutul interstițial în circulație. 2. (Fiz.) Absorbție sau adsorbție a gazelor sau a vaporilor proveniți din corpul absorbantului sau adsorbantului. – Din fr. résorption.
RESÓRBȚIE, resorbții, s. f. 1. (Med.) Proces de dispariție lentă, prin absorbție treptată, a unui țesut sau organ, de obicei străin organismului. ♦ Proces de atrofiere a unui țesut sau a unui organ, de obicei datorită fagocitozei. ♦ Proces prin care un lichid sau un gaz trece dintr-o cavitate a organismului, dintr-un vas sau din țesutul interstițial în sistemul circulator. 2. (Fiz.) Absorbție sau adsorbție a gazelor sau a vaporilor proveniți din corpul absorbantului sau adsorbantului. – Din fr. résorption.
RESÓRBȚIE, resorbții, s. f. (Med.) Proces (natural sau provocat prin mijloace terapeutice) de dispariție a unei pungi de lichid (patologic) prin absorbția lui treptată de către țesuturile învecinate.
!resórbție (-sorb-ți-e) s. f., art. resórbția (-ți-a), g.-d. art. resórbției; pl. resórbții, art. resórbțiile (-ți-i-)
resórbție s. f. (sil. mf. -sorb-) sorbție
RESÓRBȚIE s. v. absorbție.
RESORBȚIE s.f. Dispariție a unei colecții de lichid (patologic) prin absorbția lui treptată în țesuturile vecine. ◊ Resorbție osoasă = scăderea consistenței osului, prin pierderea conținutului său mineral sau organic. [Gen. -iei, var. resorbțiune s.f. / cf. fr. résorption].
RESÓRBȚIE s. f. 1. dispariție lentă a unui lichid (patologic), a unui țesut sau organ (străin organismului) prin absorbția lui treptată în țesuturile vecine. 2. încorporare a unei substanțe; absorbție. (< fr. résorption)
RESÓRBȚIE ~i f. med. Proces de dispariție lentă a unui produs patologic, care este absorbit de sistemul circulator sau de țesuturile vecine. [G.-D. resorbției] /<fr. résorption
RESORBȚIE s. absorbție, încorporare, (înv.) sorbire. (Fenomenul de ~.)

resorbție dex

Intrare: resorbție
resorbție substantiv feminin
  • silabisire: -sorb-