Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

17 defini╚Ťii pentru resim╚Ťire

RESIM╚Ü├Ź, res├şmt, vb. IV. 1. Tranz. A sim╚Ťi. 2. Refl. A sim╚Ťi urm─ârile, consecin╚Ťele unei ├«mprejur─âri anterioare. ÔÖŽ A se face sim╚Ťit, a avea repercusiuni. ÔÇô Din fr. ressentir (dup─â sim╚Ťi).
RESIM╚Ü├ŹRE, resim╚Ťiri, s. f. Faptul de a (se) resim╚Ťi. ÔÇô V. resim╚Ťi.
RESIM╚Ü├Ź, res├şmt, vb. IV. 1. Tranz. A sim╚Ťi. 2. Refl. A sim╚Ťi urm─ârile, consecin╚Ťele unei ├«mprejur─âri anterioare. ÔÖŽ A se face sim╚Ťit, a avea repercusiuni. ÔÇô Din fr. ressentir (dup─â sim╚Ťi).
RESIM╚Ü├ŹRE, resim╚Ťiri, s. f. Faptul de a (se) resim╚Ťi. ÔÇô V. resim╚Ťi.
RESIM╚Ü├Ź, res├şmt, vb. IV. 1. Tranz. A sim╚Ťi. ├Ämi tremur─â m├«na ca ╚Öi c├«nd prin descrierea crimelor a╚Ö resim╚Ťi eu, ├«n locul uciga╚Öilor, remu╚Öc─ârile con╚Ötiin╚Ťei. HASDEU, I. V. 175. Impresiune ce resimte c├«mpeanul care, trec├«nd prin p─âdure, vede deodat─â... un dobitoc mare ╚Öi negru. ODOBESCU, S. III 134. ÔŚŐ Refl. (Neobi╚Önuit) De-o n─âprasnic─â putere m─â resimt ├«nsufle╚Ťit. MACEDONSKI, O. I 29. Zefirii pintre frunze cu-a lor aripi r─âcoroase R─âsp├«ndesc un dulce sunet pe natur─â-nveselind ╚śi la glasul lor f─âptura se resimte ├«nviind. NEGRUZZI, S. II 13. 2. Refl. A sim╚Ťi urm─ârile, consecin╚Ťele unei ├«mprejur─âri anterioare. ╚śi auzul se resimte de vibr─âri asurzitoare, De r─âsunetul metalic al tam-tamului de bronz. ALECSANDRI, P. III 84. ÔÖŽ A se face sim╚Ťit, a avea repercusiuni. Revolu╚Ťia francez─â, zguduind Europa p├«n─â ├«n cele mai ad├«nci ale sale temelii, se resim╚Ťi ╚Öi ├«ntre rom├«ni. KOG─éLNICEANU, S. A. 74.
resim╚Ť├ş (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. res├şmt, imperf. 3 sg. resim╚Ťe├í; conj. prez. 3 s─â res├şmt─â
resim╚Ť├ş vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. res├şmt; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. res├şmt─â
resim╚Ť├şre s. f., g.-d. art. resim╚Ť├şrii; pl. resim╚Ť├şri
RESIM╚Ü├Ź vb. a se repercuta, a se sim╚Ťi. (Unele efecte se ~ asupra lui.)
RESIM╚Ü├Ź vb. IV. 1. tr. A sim╚Ťi (din nou). 2. refl. A sim╚Ťi consecin╚Ťele, urm─ârile, o sl─âbiciune etc. ÔÖŽ A avea urm─âri. [P.i. res├şmt. / dup─â fr. ressentir].
RESIM╚Ü├ŹRE s.f. Faptul de a (se) resim╚Ťi. [< resim╚Ťi].
RESIM╚Ü├Ź vb. I. tr. a sim╚Ťi puternic (o senza╚Ťie fizic─â, un sentiment). II. refl. a sim╚Ťi unele consecin╚Ťe nepl─âcute, o sl─âbiciune etc. ÔŚŐ a avea urm─âri. (dup─â fr. ressentir)
A RESIM╚Ü├Ź res├şmt tranz. A sim╚Ťi din nou. /<fr. ressentir
A SE RESIM╚Ü├Ź m─â res├şmt intranz. 1) A fi urm─ârit ├«n continuare suport├ónd efectele. 2) A sim╚Ťi urm─ârile; a-╚Öi manifesta efectele; a avea urm─âri; a se r─âsfr├ónge. /<fr. ressentir
resim╚Ť├Č v. 1. a sim╚Ťi cu vioiciune.; 2. a sim╚Ťi urm─ârile mai ales rele: r─âsboaiele se resimt mult timp. [Dup─â fr. ressentir].
*res├şmt, a -╚Ť├ş v. tr. (re- ╚Öi simt, dup─â fr. ressentir. V. resentiment). Simt urm─ârile. V. refl. Tot ma─ş simt ceva pe urm─â: el sÔÇÖa resim╚Ťit mult timp dup─â acea r─âceal─â. Las urme din ce─şa ce sÔÇÖa sim╚Ťit odat─â: r─âzboa─şele se resimt mult timp. ÔÇô Se poate zice ╚Öi resim╚Ť (vest) ╚Öi resim╚Ťesc.
RESIM╚ÜI vb. a se repercuta, a se sim╚Ťi. (Unele efecte se ~ asupra lui.)

Resim╚Ťire dex online | sinonim

Resim╚Ťire definitie

Intrare: resim╚Ťire
resim╚Ťire substantiv feminin
Intrare: resim╚Ťi
resim╚Ťi verb grupa a IV-a conjugarea a V-a