Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

18 defini╚Ťii pentru reputa╚Ťiune

REPUT├ü╚ÜIE, reputa╚Ťii, s. f. P─ârere public─â, favorabil─â sau defavorabil─â, despre cineva sau ceva; felul ├«n care cineva este cunoscut sau apreciat. ÔÖŽ Renume, faim─â, celebritate. [Var.: (├«nv.) reputa╚Ťi├║ne s. f.] ÔÇô Din fr. r├ęputation, lat. reputatio, -onis.
REPUTA╚ÜI├ÜNE s. f. v. reputa╚Ťie.
REPUT├ü╚ÜIE, reputa╚Ťii, s. f. P─ârere public─â, favorabil─â sau defavorabil─â, despre cineva sau ceva; felul ├«n care cineva este cunoscut sau apreciat. ÔÖŽ Renume, faim─â. [Var.: (├«nv.) reputa╚Ťi├║ne s. f.] ÔÇô Din fr. r├ęputation, lat. reputatio, -onis.
REPUTA╚ÜI├ÜNE s. f. v. reputa╚Ťie.
REPUT├ü╚ÜIE, reputa╚Ťii, s. f. P─ârere (bun─â sau rea) pe care o are lumea despre cineva sau ceva, felul ├«n care cineva este cunoscut sau apreciat; nume bun sau r─âu. Ea risc─â a-╚Öi compromite reputa╚Ťia ├«n ochii lumii. BOLINTINEANU, O. 382. ÔÖŽ Renume, faim─â. Savant cu reputa╚Ťie european─â. IORGA, L. I 381. ├Ä╚Öi p─âstra curat─â reputa╚Ťia lui de om drept ╚Öi dezinteresat. VLAHU╚Ü─é, O. A. III 44. La Anhial, ├«n Turcia, se afla un negu╚Ť─âtor c-o mai mare reputa╚Ťie. B─éLCESCU, O. I 97. ÔÇô Variant─â: (├«nvechit) reputa╚Ťi├║ne (HASDEU, I. V. 191, KOG─éLNICEANU, S. A. 191) s. f.
REPUTA╚ÜI├ÜNE s. f. v. reputa╚Ťie.
reput├í╚Ťie (-╚Ťi-e) s. f., art. reput├í╚Ťia (-╚Ťi-a), g.-d. art. reput├í╚Ťiei; pl. reput├í╚Ťii, art. reput├í╚Ťiile (-╚Ťi-i-)
reput├í╚Ťie s. f. (sil. -╚Ťi-e), art. reput├í╚Ťia (sil. -╚Ťi-a), g.-d. art. reput├í╚Ťiei; pl. reput├í╚Ťii, art. reput├í╚Ťiile (sil. -╚Ťi-i-)
REPUTÁȚIE s. 1. v. celebritate. 2. v. faimă. 3. v. popularitate. 4. v. autoritate. 5. faimă, nume, renume. (Se bucură de o proastă ~.)
REPUT├ü╚ÜIE s.f. P─ârere public─â (bun─â sau rea) despre cineva; nume. ÔÖŽ Faim─â, renume. [Gen. -iei, var. reputa╚Ťiune s.f. / cf. fr. r├ęputation, lat. reputatio].
REPUTA╚ÜI├ÜNE s.f. v. reputa╚Ťie.
REPUT├ü╚ÜIE s. f. p─ârere public─â (bun─â sau rea) despre cineva. ÔŚŐ faim─â, renume. (< fr. r├ęputation, lat. reputatio)
REPUT├ü╚ÜIE ~i f. 1) Opinie public─â (favorabil─â sau defavorabil─â) pe care o manifest─â publicul pentru o persoan─â sau pentru un lucru; faim─â. * Se bucur─â de ~ bun─â. 2) Apreciere public─â ├«nalt─â (a unei persoane sau a unui lucru) pentru calit─â╚Ťi deosebite; faim─â; slav─â; popularitate; renume. [G.-D. reputa╚Ťiei; Sil. -╚Ťi-e] /<fr. r├ęputation, lat. reputatio, ~onis
reputa╚Ťi(un)e f. opiniune ce publicul are despre o persoan─â: bun─â reputa╚Ťiune.
*reputa╚Ťi├║ne f. (lat. reputatio, -├│nis. V. deputa╚Ťiune). Celebritate, renume, p─ârerea lumi─ş despre tine: reputa╚Ťiune bun─â, rea. Renume bun: reputa╚Ťiunea unu─ş savant. ÔÇô ╚śi -├í╚Ťie.
REPUTA╚ÜIE s. 1. celebritate, faim─â, glorie, prestigiu, renume, (fig.) str─âlucire. (╚śi-a c├«╚Ötigat o ~ f─âr─â precedent.) 2. faim─â,notorietate, prestigiu, renume, vaz─â, (├«nv.) v├«lv─â. (Un medic de ~.) 3. faim─â, popularitate, renume, (├«nv.) poporalitate, (fig.) priz─â. (Se bucur─â de oarecare ~.) 4. ascendent, autoritate, considera╚Ťie, influen╚Ť─â, ├«nr├«urire, prestigiu, respect, stim─â, trecere, vaz─â, (├«nv.) ├«nr├«urit─â, (fig.) credit. (~ de care se bucur─â e ├«n continu─â cre╚Ötere.) 5. faim─â, nume, renume. (Se bucur─â de ~ rea.)
REPUTA╚ÜIE. Subst. Reputa╚Ťie, renume, nume bun, nume, faim─â, vog─â (fran╚Ťuzism), celebritate, notorietate, popularitate; prestigiu, autoritate, greutate (fam.), importan╚Ť─â, vaz─â; recunoa╚Ötere, consacrare, consacra╚Ťie (rar); glorie, slav─â, m─âre╚Ťie, fal─â, aureol─â (fig.), nimb (fig.); considera╚Ťie, stim─â, onoare, pre╚Ťuire. Autoritate, personalitate, personaj, somitate, m─ârime, celebritate, notabilitate, notabil; as, maestru; vedet─â, stea (fig.), star. Adj. Renumit, cu renume, ╚Ötiut, reputat, cunoscut, pre╚Ťuit, apreciat, recunoscut, consacrat, vestit, de vestire (pop.), cinstit, prestigios; ├«nsemnat, important, de vaz─â, cu vaz─â, de frunte; marcant, remarcabil, notabil, notoriu; eminent, celebru, faimos, falnic, ilustru, str─âlucit, magnific; glorios, sl─âvit, aureolat (fig.), nimbat (fig.), plin de glorie. Vb. A fi renumit (reputat, cunoscut, faimos, ilustru), a fi celebru, a fi o somitate, a avea (un) nume (faim─â), a avea trecere; a se bucura de celebritate (popularitate), a-╚Öi face (un) nume, a ajunge celebru; a se remarca, a se impune. A fi la mod─â, a fi ├«n vog─â, a avea pres─â bun─â (publicitate, reclam─â). V. glorie, respect, succes.
ICH BIN BESSER ALS MEIN RUF (germ.) sunt mai bun─â dec├ót ├«mi e reputa╚Ťia ÔÇô Schiller, Maria Stuart, act. III, scena 4. Replic─â a eroinei la calomniile r─âsp├óndite pe seama ei de r─âuvoitori.

Reputa╚Ťiune dex online | sinonim

Reputa╚Ťiune definitie

Intrare: reputa╚Ťie
reputa╚Ťiune
reputa╚Ťie substantiv feminin
  • silabisire: -╚Ťi-e