Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

36 defini╚Ťii pentru republic─â

REPUBLIC├ü, rep├║blic, vb. I. Tranz. A publica din nou; a reedita, a retip─âri. ÔÇô Pref. re- + publica.
REP├ÜBLIC─é, republici, s. f. Form─â de guvern─âm├ónt ├«n care conducerea este exercitat─â de un organ suprem al puterii de stat sau de un pre╚Öedinte ales ori numit; ╚Ťar─â, stat care are o astfel de form─â de guvern─âm├ónt. ÔÖŽ (Rar) Popula╚Ťia unei astfel de ╚Ť─âri. ÔÇô Din it. republica, fr. r├ępublique.
REPUBLIC├ü, republic, vb. I. Tranz. A publica din nou; a reedita, a retip─âri. ÔÇô Re1- + publica.
REP├ÜBLIC─é, republici, s. f. Form─â de guvern─âm├ónt ├«n care organele supreme ale puterii de stat sunt alese pe un timp determinat; ╚Ťar─â, stat care are o astfel de form─â de guvern─âm├ónt. ÔÖŽ (Rar) Popula╚Ťia unei astfel de ╚Ť─âri. ÔÇô Din it. republica, fr. r├ępublique.
REPUBLIC├ü, rep├║blic, vb. I. Tranz. A publica ├«nc─â o dat─â, a publica din nou. (Refl. pas.) Acest dic╚Ťionar ar fi a se republica ├«n Convorbiri. ALECSANDRI, S. 46.
REP├ÜBLIC─é, republici, s. f. 1. Form─â de guvern─âm├«nt ├«n care organele supreme ale puterii de stat s├«nt alese pe un timp determinat; ╚Ťar─â cu o astfel de form─â de guvern─âm├«nt. C├«nd e republic─â, dreptul e sf├«nt. CARAGIALE, O. I 93. Republica este un stat ├«n care oamenii aduna╚Ťi ├«ngrijesc singuri de soarta lor. B─éLCESCU, O. I 350. ÔŚŐ Republic─â socialist─â sau stat socialist v. stat. 2. (Rar) Popula╚Ťia unei republici (1). (Glume╚Ť) M─â pi╚Öcau de spate ╚Öi de ceaf─â o ├«ntreag─â republic─â de furnici. HOGA╚ś, M. N. 11. ÔÇô Variant─â: (├«nvechit) r─âsp├║blic─â s. f.
republicá (a ~) (-pu-bli-) vb., ind. prez. 3 repúblică
rep├║blic─â (-pu-bli-) s. f., g.-d. art. rep├║blicii; pl. rep├║blici
republicá vb. (sil. -bli-), ind. prez. 1 sg. repúblic, 3 sg. și pl. repúblică
rep├║blic─â s. f. (sil. -bli-), g.-d. art. rep├║blicii; pl. rep├║blici
REPUBLICÁ vb. a reedita, a reimprima, a retipări. (A ~ operele cuiva în tiraj de masă.)
REPÚBLICĂ s. (POL.) (înv.) publică.
REPUBLICÁ vb. I. tr. A publica din nou. [P.i. repúblic. / cf. fr. republier].
REP├ÜBLIC─é s.f. 1. (Ist.) Stat ├«n care puterea executiv─â este exercitat─â de organe alese public (╚Öi periodic). 2. Form─â de guvern─âm├ónt ├«n care organele supreme ale puterii de stat sunt alese pe un timp determinat; ╚Ťar─â care are o form─â de guvern─âm├ónt de acest tip. [Gen. -cii. / < it. republica, fr. r├ępublique, cf. lat. respublica]
REPUBLICÁ vb. tr. a publica din nou; a reedita. (< fr. republier)
REP├ÜBLIC─é s. f. form─â de guvern─âm├ónt ├«n care conducerea este de╚Ťinut─â de un organ suprem al puterii de stat ori de un pre╚Öedinte ales sau numit. (< it. repubblica, fr. r├ępublique)
A REPUBLICÁ repúblic intranz. A publica din nou; a retipări; a reedita. /re- + a publica
REP├ÜBLIC─é ~ci f. 1) Form─â de guvern─âm├ónt ├«n care organele supreme de conducere sunt constituite din reprezentan╚Ťi ale╚Öi pe un anumit termen. 2) ╚Üar─â care are aceast─â form─â de guvern─âm├ónt. 3) rar Popula╚Ťia unei asemenea ╚Ť─âri. [G.-D. republicii] /<it. republica, fr. r├ępublique, lat. respublica
Batav─â (Republica) f. nume ce purta Olanda, dela 1795-1806, dup─â ce fu cucerit─â de armatele franceze.
Dominican─â (Republica) f. V. San-Domingo.
Equator (Republica) n. Stat al Americei de S.: cu 2.500.000 loc., cap. Quito.
republic─â f. Stat ├«n care autoritatea suveran─â se exercit─â ├«n numele tuturora prin reprezentan╚Ťi ale╚Öi pe un timp oarecare; fig. republica literelor.
*rep├║blic─â f., pl. ─ş (fr. r├ępublique, d. lat. res publica, lucru public, stat, republic─â). Stat guvernat de un prezident ales dintre reprezentan╚Ťi─ş na╚Ťiuni─ş. Fig. Asocia╚Ťiune: republic─â de furnic─ş, republica literelor.
REPUBLICA vb. a reedita, a reimprima, a retipări. (A ~ operele cuiva în tiraj de masă.)
REPUBLICĂ s. (POLITICĂ) (înv.) publică.
CAVEANT CONSULES (NE QUID DETRIMENTI REIPUBLICAE CAPIAT!) (lat.) consulii s─â ia m─âsuri (ca republicii s─â nu i se aduc─â vreun prejudiciu!) ÔÇô Formul─â rostit─â ├«n Senat prin care consulii erau ├«nvesti╚Ťi cu puteri discre╚Ťionare ├«n momente de mare primejdie. Azi, avertisment, semnal de alarm─â. (╚śi Cicero, ÔÇ×In CatilinamÔÇŁ, I, 2, 4).
CENTRAFRICAN─é, REPUBLIC─é ~, stat ├«n Africa Ecuatorial─â; 623 mii km2; 2,81 mil. loc. (1989). Limba de stat: franceza. Cap.: Bangui. Ora╚Öe pr.: Bombari, Bouar. Este ├«mp─âr╚Ťit─â ├«n 16 prefecturi ╚Öi un ora╚Ö autonom. Relief predominant de pod. ondulat (├«n principal Podi╚Öul Azand├ę) cu alt. de 600-900 m ╚Öi mun╚Ťi nu prea ├«nal╚Ťi (alt. max.: 1.420 m). Clim─â subecuatorial─â. Expl. de diamante (industriale 109 mii carate, pentru bijuterii 304 mii carate, 1987), de aur (224 kg, 1987). Bogat fond forestier (57,5% din supr. ╚Ť─ârii), par╚Ťial valorificat. Se cultiv─â bumbac (26 mii t, 1989), cafea (25 mii t, 1989), citrice, banane, arahide (100 mii t, 1989), manioc (540 mii t, 1989), igname (230 mii t, 1989), porumb, mei, sorg ╚Ö.a. Se cresc bovine (2,2 mil capete, 1987), porcine, ovine, caprine (1,1 mil. capete, 1987). Pescuit: 13 mii t (1988). ├Äntreprinderi de prelucr. a produselor agricole. Nu are c─âi ferate. C─âi rutiere: 40 mii km. Naviga╚Ťia fluvial─â pe Oubangui. Moneda: 1 franc C. f. a. = 100 centimes. Export─â cafea (c. 50%), diamante (25%), lemn, bumbac, produse din lemn, tutun ╚Ö.a. ╚Öi import─â ma╚Öini ╚Öi utilaje, produse agricole, ╚Öi alim., produse chimice, textile ╚Ö.a. ÔÇô Istoric. ├Än 1894, terit. ╚Ť─ârii a fost ocupat de francezi ╚Öi, sub denumirea de Oubangui-Chari, a fost ├«nglobat ├«n 1910 ├«n Africa Ecuatorial─â Francez─â. ├Än 1958 a devenit rep. cu autonomie intern─â ├«n cadrul Comunit─â╚Ťii Franceze; la 13 august 1960 s-a proclamat rep. independent─â. ├Än 1976, ├«n baza unei noi constitu╚Ťii republica se transform─â ├«n imperiu, sub denumirea de Imp. Centr-African, condus de Bokassa I, pre╚Öedinte al ╚Ť─ârii din 1966. ├Än 1979, ├«n urma unei lovituri de stat, este reinstaurat─â republica, sub pre╚Öeden╚Ťia lui D. Dacko (pre╚Öedintele republicii ├«ntre 1960-1966). ├Än 1981, dup─â o nou─â lovitur─â de stat, puterea este asumat─â de generalul A. Kolingba. Potrivit constitu╚Ťiei din 1986, puterea executiv─â este de╚Ťinut─â de pre╚Öedinte, iar cea legislativ─â de Adunarea Legislativ─â.
INDONEZIA, Republica ~ (Republik Indonesia), stat insular ├«n SE Asiei, ocup├ónd o parte a Arh. Malaez, ce face leg─âtura ├«ntre Asia ╚Öi Australia ╚Öi separ─â Oc. Indian (la V) de Oc. Pacific (la E); 1,9 mil. km2; 194,4 mil. loc. (1996). Limba oficial─â: bahasa indonezia (indoneziana). Religia: islamic─â 87%, cre╚Ötin─â 10%, hindus─â 2%, budist─â 1%. Cap.: Jakarta. Ora╚Öe pr.: Surabaja, Medan, Bandung, Semarang, Palembang, Ujung Pandang (fost Makasar) ╚Ö.a. Este ├«mp─âr╚Ťit ├«n 24 de prov., un district urban (capitala) ╚Öi dou─â districte autonome. Cu cele 13.677 insule, I. reprezint─â cel mai mare arhipelag de pe glob, desf─â╚Öurat de la V la E pe c. 5.500 km lungime. Cuprinde arh. Moluce, Sondele Mari ╚Öi Sondele Mici ╚Öi partea vestic─â a ins. Noua Guinee (Irian Jaya). Cele mai mari insule sunt Borneo (├«n care I. ocup─â c. 2/3 din supr. sa, respectiv cele patru provincii: Kalimantan Barat, Kalimantan Selatan, Kalimantan Tengah ╚Öi Kalimantan Timur), Sumatera, Sulawesi, Java, Sunbawa, Flores, Sumba, Seram, Halmahera, Timor ╚Ö.a. Relieful este ├«n general muntos, cu peste 100 de vulcani activi (Krakatau, Semeru) ╚Öi alt. ce trec de 3.500 m ├«n Sumatera ╚Öi Java ╚Öi de 5.000 m ├«n Noua Guinee (vf. Jaya, 5.030 m alt. max. din ╚Ťar─â). ├Änguste c├ómpii litorale. Puternic─â zon─â de fracturi tectonice, cu seisme frecvente. Clim─â ecuatorial─â, cu temp. ridicate (26-27┬░C) ╚Öi precipita╚Ťii bogate (2.500-4.000 mm/an) ce cad tot timpul anului. R├óuri ├«n general scurte (Indragiri, Kapuas, Hari, Musi ╚Ö.a.). Vegeta╚Ťie luxuriant─â de p─âdure umed─â ecuatorial─â, ce ocup─â 64% din terit., cu arbori de lemn pre╚Ťios (teck, santal), palmieri, bambu╚Öi; vegeta╚Ťie de mangrove ╚Öi savane. Numeroase parcuri na╚Ťionale ╚Öi rezerva╚Ťii naturale ocrotesc o faun─â cu multe endemisme (rinoceul javanez, varanul uria╚Ö din ins. Komodo, porcul javanez, urangutanul, ╚Öoarecele uria╚Ö ╚Ö.a.). ├Änsemnate resurse minerale: petrol (73,7 mil. t. 1992; rezerve 0,8 miliarde t, 1994), gaze naturale (51,8 miliarde m3, 1992, locul 6 pe glob), huil─â (31 mil. t, 1994), min. de mangan, nichel (2,3 mil. t, 1994), cupru (1,1 mil. t, 1994), bauxit─â (1,3 mil. t, 1994), staniu (30 mii t, 1994, locul 3 pe glob), aur, argint, diamante, sulf, fosfa╚Ťi, sare, cuar╚Ť ╚Ö.a. Mari expl. forestiere (mahon, santal, teck, bambus), 188,1 mil. m3, 1993. Agricultura, diversificat─â, cuprinde c. 50% din popula╚Ťia activ─â ╚Öi contribuie cu 25% la realizarea PNB. Se cultiv─â 10% din supr. ╚Ť─ârii, ├«n special cereale (53,81 mil. t, 1994, locul 5 pe glob), mai ales orez (46,86 mil. t, 50% din suprafa╚Ťa cultivat─â), dar ╚Öi porumb (6,95 mil. t), sorg, apoi batate, manioc, soia, susan, tutun (85 mii t), ricin, legume. Exist─â ├«ntinse planta╚Ťii de arbori de cauciuc (1,3 mil. t cauciuc natural, 1994, locul 2 pe glob), cocotieri (14,8 mil. t nuci de cocos, locul 2 pe glob), copra (1,4 mil. t, 1994, locul 2 pe glob), arbori de cafea (400 mii t, 1994, locul 3 pe glob) ╚Öi cacao, ceai (174 mii t, 1994, locul 5 pe glob), bananieri (2,3 mil. t banane, 1994), trestie de zah─âr (31,5 mil. t, 1994), papaya, mango, Persea americana (fructul avocado), citrice, abaca, sisal, chenaf, arahide. Se cresc (mil. capete, 1994): bovine (11,6), porcine (8,72), ovine (6,4), caprine (12,3), bubaline (3,5), cabaline (0,7). Pescuit (3,2 mil t, 1994). V├ón─âtoare. Ind. prelucr─âtoare antreneaz─â 9% din popula╚Ťia activ─â ╚Öi contribuie cu 15% la PNB. Se produc (1992): energie electric─â (45,8 miliarde kWh), staniu (locul 3 pe glob), nichel, aluminiu, o╚Ťel, produse petroliere, gaze naturale lichefiate, autoturisme asamblate, motociclete ╚Öi scutere, nave, aparate radio ╚Öi televizoare, becuri, acumulatoare auto, fire sintetice, ├«ngr─â╚Ö─âminte chimice (2,7 mil. t), sod─â caustic─â, anvelope (8,4 mil. buc.), ciment (15 mil. t), cherestea, celuloz─â ╚Öi h├órtie, sticl─â, fire ╚Öi ╚Ťes─âturi din bumbac, ├«nc─âl╚Ť., produse alim. (zah─âr 2,55 mi. t, 1994, conserve de fructe, ulei de palmier, locul 3 pe glob, ulei de palmist, margarin─â, ╚Ťigarete, lapte ╚Öi produse lactate, carne, bere), chinin─â, piei brute. Transporturi maritime dezvoltate (peste 300 de porturi). Flota comercial─â maritim─â: 4,1 mil. t. r. b. C. f.: 6,5 mii km. C─âi rutiere: 143 mii km. Turism cu un poten╚Ťial remarcabil: 3,9 mil. turi╚Öti str─âini (1994). Principalele obiective: ins. Java, cu vulcanii Merapi, Semeru, cu temple budiste ╚Öi hinduse, ├«ntre care renumitul templu budist de la Borobudur (sec. 7 d. Hr.), cel mai mare monument arhitectonic din emisfera sudic─â, complexul hindus de la Prambanam (sec. 10), ins. Bali, cu folclor renumit ╚Öi templele Pejeng, Tanahlot, Tampaksiring, parcurile na╚Ťionale din ins. Java ╚Öi Borneo. Moneda: 1 rupiah = 100 sen. Export: petrol ╚Öi derivate petroliere, gaze naturale lichefiate, lemn ╚Öi produse din lemn, cauciuc natural, bauxit─â, cositor, mirodenii, pe╚Öte, produse alim. (copra, cafea, ceia, zah─âr, ulei de palmier, tutun ╚Ö.a.). Import: utilaje ind. ╚Öi mijloace de transport, materii prime ╚Öi semifabricate ind., combustibili, produse chimice ╚Öi alim., bunuri de larg consum ╚Ö.a. ÔÇô Istoric. Pe actualul terit. al I. s-au g─âsit resturi osteologice din Paleoliticul Inferior (Java). ├Än Java, Sumatera ╚Öi Borneo (Kalimantan) iau fiin╚Ť─â o serie de mici principate, influen╚Ťate de civiliza╚Ťiile indian─â ╚Öi chinez─â (c. 500 d. Hr.). Concomitent, se r─âsp├óndesc brahmanismul ╚Öi budismul. ├Än sec. 6-7, s-a format ├«n S ins. Sumatera prima mare forma╚Ťiune statal─â din I., Srß┐Ĺvijaya. Statului Mataram din ins. Java ├«i apar╚Ťine o civiliza╚Ťie (sec. 8-10) remarcabil ilustrat─â de celebrele monumente religioase de la Borobudur (budist) ╚Öi Prambaran (hinduist). Un nou stat, Majapahit, cu centrul ├«n Java, ╚Öi-a afirmat (sec. 13-16) hegemonia asupra spa╚Ťiului indonezian ╚Öi malaeizian. O dat─â cu dispari╚Ťia acestuia, are loc o larg─â r─âsp├óndire a islamului, care elimin─â ├«n mare parte vechile culte. Datorit─â cre╚Öterii schimburilor comerciale (sec. 15-17), unele ora╚Öe-state (Aceh, Bantem, Demak, Makassoi etc.) se dezvolt─â ca sultanate prospere. Al doilea regat Mataram, islamic de data asta, a fost acum fundat ├«n Java. Dup─â primele apari╚Ťii ale portughezilor (1511, ├«n Malacca), I. a intrat (din 1595) sub st─âp├ónirea, de lung─â durat─â, a olandezilor (├«n 1602 a luat fiin╚Ť─â Compania olandez─â a Indiilor Orientale) care ╚Öi-au fixat centrul (1619) la Batavia (azi Jakarta). ├Än 1799, I. a devenit colonie a statului olandez. Domina╚Ťia colonial─â, care s-a extins ├«n sec. 19, a provocat o puternic─â reac╚Ťie a autohtonilor, ce s-a manifestat prin apari╚Ťia unor mi╚Öc─âri na╚Ťionaliste (Budi Utomo ╚Öi Sarekat Islam). ├Än 1920 a fost creat Partidul Comunist, cel dint├ói partid comunist din Asia, iar apoi Partidul Na╚Ťionalist Indonezian, fundat ├«n 1927. Ocupa╚Ťia japonez─â (1942-1945) a ├«ncurajat, prin dispari╚Ťia structurilor coloniale, curentul de emancipare antiolandez, astfel c─â, la 17 aug. 1945, liderii Partidului Na╚Ťionalist, Ahmed Sukarno ╚Öi M. Hata, au proclamat independen╚Ťa ╚Ť─ârii. ├Äncerc─ârile Olandei de a-╚Öi restabili controlul au e╚Öuat, ea fiind constr├óns─â (27 dec. 1949) s─â recunoasc─â independen╚Ťa I., devenit─â, la 17 aug. 1950, republic─â unitar─â (├«n locul structurii federale). I. a ocupat Irianul de Vest (1963) ╚Öi Timorul Oriental (1976) ╚Öi s-a afirmat ca una dintre principalele puteri ale mi╚Öc─ârii ╚Ť─ârilor nealiniate (Conferin╚Ťa de la Bandung, 1955). O ├«ncercare a comuni╚Ötilor de a-╚Öi asigura controlul puterii (30 sept. 1965) a generat o s├óngeroas─â ripost─â a armatei, ├«n cursul c─âreia au fost ucise circa 300.000 de persoane, ├«ntre care ╚Öi lideri ai Partidului Comunist. Cu simpatii de st├ónga, A. Sukarno a fost ├«nl─âturat progresiv de la conducerea I ╚Öi, ├«n final, ├«nlocuit cu generalul Suharto, ├«nvestit cu puteri depline (1966) ╚Öi ales pre╚Öedinte al statului (1968). Acesta a introdus un regim autoritar, bazat pe ideologia Pancasila ╚Öi sprijinit de armat─â (care a devenit principala putere ├«n stat, control├ónd activitatea administrativ─â ╚Öi guvernamental─â). Confruntat cu mi╚Öc─âri studen╚Ťe╚Öti, sociale, de emancipare ╚Öi separatiste, Suharto a promis o mai mare transparen╚Ť─â (Keterbukaan), dar tensiunile interne provocate de cre╚Öterea corup╚Ťiei ╚Öi a privilegiilor acordate unor apropia╚Ťi ai pre╚Öedintelui s-au men╚Ťinut, provoc├ónd ├«nl─âturarea sa de la putere (mai 1998), ├«n urma unor mari manifesta╚Ťii populare, uneori ╚Öi cu o tent─â etnic─â ╚Öi religioas─â. Nerezolvarea, ├«n fapt, a problemelor a determinat o nou─â escaladare a violen╚Ťelor de strad─â (nov. 1998), soldat─â cu promisiunea noului pre╚Öedinte, Habibi, de a efectua alegeri ├«n 1999 ╚Öi de a-l deferi justi╚Ťiei pe fostul pre╚Öedinte. Republic─â preziden╚Ťial─â, conform Constitu╚Ťiei din 7 aug. 1945. Activitatea legislativ─â este exercitat─â de pre╚Öedinte, Adunarea Consultativ─â a Poporului ╚Öi Camera Reprezentan╚Ťilor, iar cea executiv─â de un guvern, numit ╚Öi condus de pre╚Öedinte.
K├ÄRG├ÄZSTAN, Republica ~ (Kyrgyz Respublikasy), stat ├«n centrul Asiei, f─âr─â ie╚Öire la mare; 198,5 mii km2; 4,5 mil. loc. (1995). Limbi oficiale: kirghiz─â ╚Öi rus─â. Religia: islamic─â (sunni╚Ťi), cre╚Ötin─â, budist─â. Cap.: Bi╚Ökek (fost Frunze). Ora╚Öe pr.: O╚Ö, Djalal-Abad, Prjevalsk, Nar├«n. Este ├«mp─âr╚Ťit ├«n ╚Öapte regiuni. Relieful este dominat de mun╚Ťi ├«nal╚Ťi ce apar╚Ťin ├«n majoritate sistemului muntos Tian-Shan (alt. max. pe terit. K.: 7.439 m, Pik Pobed├«). ├Än SV se afl─â M-╚Ťii Transalai, ce apar╚Ťin sistemului muntos Pamiro-Alai. Exist─â depresiuni intramontane ├«nalte (cea a L. Iss├«k-Kul) sau premontane (Ciuisk ╚Öi Fergana) ├«n SV. Clim─â temperat-continental─â, aspr─â ├«n reg. ├«nalte (ghe╚Ťarii In├«lcek, Kainda). Precipita╚Ťii reduse ├«n depr. intramontane (200-300 mm/an) ╚Öi mai bogate ├«n V ╚Öi N (peste 800 mm/an). R├óuri cu bogat poten╚Ťial hidroenergetic: Nar├«n ╚Öi Ciatkal (afl. S├«rdariei) sau Ciu ce se pierde ├«n de╚Öerturile din Kazahstan. Vegeta╚Ťie predominant ierboas─â (├«n reg. aride, xerofit─â), iar p─âdurile ocup─â supr. reduse. Variate resurse de subsol (expl. de petrol ╚Öi gaze naturale, huil─â, min. de cupru, plumb ╚Öi zinc, rutiliu). Ind. diversificat─â ce antreneaz─â 1/3 din popula╚Ťia activ─â ╚Öi este concentrat─â ├«n marile ora╚Öe (Bi╚Ökek, O╚Ö, Prjevalsk) la care se adaug─â marea hidrocentral─â Toktogul de pe r├óul Nar├«n. Ind. produce: energie electric─â (12,9 miliarde kWh, 1994), font─â ╚Öi feroaliaje, ma╚Öini agricole, ma╚Öini-unelte, utilaj ind. divers, aparataj electric, ciment, produse chimice, textile din bumbac ╚Öi l├ón─â, ├«nc─âl╚Ť., produse alim. (zah─âr, b─âuturi, bere, ╚Ťigarete, produse lactate). Agricultura concentreaz─â 1/3 din popula╚Ťia activ─â ╚Öi este specializat─â ├«n cre╚Öterea animalelor ╚Öi ├«n culturi irigate ├«n depr. Fergana. Se cultiv─â cereale (gr├óu, porumb), sfecl─â de zah─âr, bumbac, tutun, legume, fructe, plante aromate pentru parfumuri. Se cresc ovine ╚Öi caprine (7,3 mil. capete, 1994), bovine ╚Öi porcine. C. f.: 376 km. C─âi rutiere: 28,4 mii km. Moneda: 1 som = 100 t├«i├«ni. 80% din importuri ╚Öi 95% din exporturi se realizeaz─â cu ╚Ť─ârile membre ale C.S.I.Export: bumbac, tutun, fructe carne etc. Import: Utilaje ╚Öi echipament ind., bunuri de larg consum, produse chimice ╚Öi alim. ÔÇô Istoric. Locuit ├«nc─â din Antichitate de triburi nomade, ├«n sec. 6-12 a intrat ├«n Kaganatul turcic, al Karlucilor ╚Öi Karahanizilor. Triburile mongole ale kirkizilor, care populau ├«n sec. 10 cursul superior al fl. Enisei, au migrat spre S, ├«n reg. Tian-Shan, fiind ├«nglobate (sec. 13-16), ├«n Imp. Molgol. Din sec. 17, K. a intrat sub st─âp├ónirea oira╚Ťilor, iar ├«n prima jum─âtate a sec. 19, a Hanatului Kokand, fiind apoi inclus, ├«n dec. 6-7, ├«n Imp. Rus. ├Äntre 1918 ╚Öi 1924, K. este inclus ├«n Republica Sovietic─â Socialist─â Turkestan din componen╚Ťa R.S.F.S. Ruse; la 14 oct. 1924 este reorganizat ca Regiune autonom─â Kara-kirghiz─â (din 1 febr. 1926 Republica Autonom─â Sovietic─â Socialist─â Kirghiz─â), pentru a deveni, la 5 dec. 1936, R.S.S. Kirghiz─â, republic─â unional─â a U.R.S.S. ├Än oct. 1990, este ales ca pre╚Öedinte Askar Akaiev, iar ├«n dec. 1990 a fost adoptat─â nou─â denumire, de Republica K├«rg├«zstan, limba oficial─â a noului stat devenind kirkiza. ├Än febr. 1991, ora╚Öul Frunze ╚Öi-a reluat vechea denumire de B├«╚Ökek. Sovietul Suprem al republicii voteaz─â proclamarea independen╚Ťei K. la 31 aug. 1991. La 21 dec. 1991, K. se num─âr─â printre cele 11 republici care semneaz─â actul constitutiv al Comunit─â╚Ťii Statelor Independente (C.S.I.). Republic─â preziden╚Ťial─â, potrivit Constitu╚Ťiei din 1993. Activitatea legislativ─â este exercitat─â de un Parlament bicameral, format din Adunarea legislativ─â ╚Öi Adunarea Poporului, iar cea executiv─â, de pre╚Öedinte ╚Öi de guvern.
REPUBLICA ARABĂ UNITĂ (R.A.U.), stat fondat în 1958 prin unirea Egiptului cu Siria. În 1961 Sira s-a retras din uniune, Egiptul păstrând denumirea până în 1971. Între 1958 și 1961, la R.A.U. a aderat și Yemen.
Republica Coreea, situat─â ├«n partea de S a Pen. Coreea; 99,1 mii km2; 42,38 mil. loc. (1989). Limba oficial─â: coreeana. Cap.: Seul (Săĺul). Ora╚Öe pr.: Pusan, Taegu, Inchăĺn, Kwangju. Este ├«mp─âr╚Ťit─â ├«n nou─â prov. ╚Öi cinci ora╚Öe speciale. Expl. de c─ârbuni (19 mil. t, 1989), min. de fier, cupru, plumb, zinc, wolfram (2,2 mii t, 1987), grafit (107,3 mii t, 1987, locul 3 pe glob), azbest, aur (7.000 kg, 1987), caolin. Ind. ╚Ť─ârii produce energi3 electric─â (94,5 miliarde kWh, 1989), o╚Ťel (10,9 mil. t, 1987), font─â (15,14 mil. t, 1989), cupru rafinat (179 mii t, 1989), zinc (241,7 mii t, 1989), utilaje industriale, material feroviar, autovehicule (1,1 mil. buc., din care 847,2 mii t, 1989), nave maritime, aparate de radio, televizoare, magnetoscoape, anvelope (24,5 mil t, 1989), h├«rtie de ziar (442,8 mii t, 1989), ciment (30,1 mil t, 1989), textile, produse chimice, produse alim., conserve de pe╚Öte ╚Ö.a. Pe terenurile arabile (21,6% din supr. ╚Ť─ârii) se cultiv─â orez (8,2 mil. t, 1989), orz, ov─âz, porumb, soia, batate (600 mii t, 1989), c├«nep─â, tutun ╚Ö.a. Pomicultur─â. Se cresc bovine (2 mil. capete, 1989), porcine (4,85 mil. capete, 1989), viermi de m─âtase. Pescuit: 2,73 mil. t. (1988). C. f.: 6,3 mii km. C─âi rutiere: 54,7 mii km. Moneda: 1 won = 100 chon. Export─â ma╚Öini, utilaje, electronic─â, mijloace de transport (c. 40%), textile (1/3), produse chimice, produse siderurgice, produse agricole ╚Ö.a. ╚Öi import─â ma╚Öini, utilaje, mijloace de transport, combustibili, materii prime ╚Öi semifabricate, produse alim., bunuri de larg consum ╚Ö.a. ÔÇô Istoric. Dup─â r─âzboiul din 1950-1953, R.C. ╚Öi-a ref─âcut economia devenind o ╚Ťar─â cu o industrie dezvoltat─â ╚Öi o mare exportatoare de produse industriale. Regimul lui Li S├«n Man a fost r─âsturnat ├«n 1960. ├Än 1961 a fost instaurat─â dictatura militar─â a gen. Pak Cijan Hi (asasinat ├«n 1979). Sub presiunea manifesta╚Ťiilor populare, puterea executiv─â a fost constr├«ns─â s─â fac─â ├«nsemnate concesii pentru introducerea unui sistem politic democrat. Alegerile preziden╚Ťiale din 1987 au fost c├«╚Ötigate de Ron Tae Woo. Prin constitu╚Ťia din acela╚Öi an, puterea executiv─â era de╚Ťinut─â de pre╚Öedintele republicii, iar cea legislativ─â de Adunarea Na╚Ťional─â.
Republica Popular─â Democrat─â Coreean─â 1. ╚Üar─â situat─â ├«n partea de N a Pen. Coreea; 122,4 mii km2; 22,4 mil. loc. (1989). Limba oficial─â: coreeana. Cap.: Phenian (Pyăĺngyang). Ora╚Öe pr.: Hamh┼şng, Chăĺngjin, Wăĺnsan, Kaesăĺng. Este ├«mp─âr╚Ťit─â ├«n nou─â prov., un district special ╚Öi trei ora╚Öe speciale. Expl. de c─ârbuni (52 mil. t, 1987), min. de fier (3,2 mil. t, 1987), cupru, plumb (110 mii t, 1987), zinc (225 mii t, 1987), wolfram, argint, aur (5.000 kg, 1987), magnezit (2 mil. t, 1987), fosfa╚Ťi, sare, grafit. Ind. ╚Ť─ârii produce energie electric─â (50 miliarde kWh, 1986), o╚Ťel (4,3 mil. t, 1987), font─â (5,8 mil. t, 1987), utilaje ind., material feroviar, tractoare, aparataj electrotehnic, ├«ngr─â╚Ö─âminte chimice, textile, ciment (7,8 mil. t, 1987), celuloz─â ╚Öi h├«rtie, conserve de pe╚Öte ╚Ö.a. Pe terenurile arabile (20% din suprafa╚Ťa ╚Ť─ârii) se cultiv─â orez (6,4 mil. t, 1989), ov─âz, gr├«u (900 mii t, 1989), porumb (3 mil. t, 1989), soia, cartofi (2 mil. t, 1989), bumbac, tutun ╚Ö.a. Se cresc bovine (1,3 mil. capete, 1989), porcine (3,1 mil. capete, 1989), ovine, viermi de m─âtase. Pescuit: 1,7 mil. t (1988). C. f.: 10,5 mii km. C─âi rutiere: 22.000 km. Flota maritim─â comercial─â: 581,7 mii t (1988). Moneda: 1 won = 100 chon. Export─â metale feroase ╚Öi neferoase, produse agricole, min., produse chimice, ma╚Öini ╚Öi utilaje ╚Ö.a. ╚Öi import─â echipament ind., produse chimice, carburan╚Ťi, produse agricole ╚Ö.a. ÔÇô Istoric. La 25 iun. 1950 armata nord-coreean─â a atacat Coreea de Sud, care a primit imediat asisten╚Ť─â O.N.U. (├«n primul r├«nd sprijinul S.U.A.). R.P. Chinez─â a acordat ajutor militar R.P.D.C.; la 27 iul. 1953 s-a ├«ncheiat armisti╚Ťiul de la Panmunjon, care a restabilit situa╚Ťia anterioar─â. ├Än repetate r├«nduri R.P.D.C. a prezentat propuneri concrete menite s─â duc─â la reunificarea pa╚Önic─â a Coreei. For╚Ťa conduc─âtoare ├«n stat este Partidul Muncii din Coreea (P.M.C., creat ├«n 1946, prin unificarea Partidului Comunist cu Noul Partid Popular); cu el colaboreaz─â celelalte partide politice (Partidul Tinerilor Prieteni, Partidul Democratic). Secretar general al C.C. al P.M.C. (din 1960; ├«ntre 1949 ╚Öi 1960, pre╚Öedinte) ╚Öi pre╚Öedinte al ╚Ť─ârii (din 1972), este Kim Ir Sen. Puterea executiv─â este de╚Ťinut─â de pre╚Öedinte, iar cea legislativ─â de Adunarea Popular─â Suprem─â. 2. Str├«mtoarea Coreii, str. ├«ntre Pen. C. ╚Öi ins. japoneze Goto, Khy┼źsh┼ź ╚Öi Honsh┼ź, care leag─â M. Chinei de Est cu M. Japoniei. L─â╚Ťime max.: 180 km; ad. min.: 73 m. Arh. Tsushima o desparte ├«n dou─â.
REPUBLICA ROM├éN─é, revist─â politic─â ╚Öi literar─â a emigran╚Ťilor rom├óni, ap─ârut─â la Paris (1851) ╚Öi Bruxelles (1853), sub redac╚Ťia lui C.A. Rosetti ╚Öi cu concursul fra╚Ťilor I.C. ╚Öi D. Br─âtianu ╚Öi al lui C. Bolliac. A militat pentru unirea Principatelor ├«ntr-un stat democratic.
REP├ÜBLIC─é (< fr., it., germ.; lat. respublica ÔÇ×treburi publiceÔÇŁ) s. f. Form─â de organizare politic─â ├«n care conducerea este exercitat─â de un organ suprem al puterii de stat sau de un pre╚Öedinte ales ori numit. Formele istorice ale r. sunt: r. democratic─â ╚Öi aristocratic─â (Grecia ╚Öi Roma antic─â, iar ├«n Ev. med. r. Vene╚Ťia, r. Floren╚Ťa); ├«n epoca modern─â, r. parlamentare, r. preziden╚Ťiale, semipreziden╚Ťiale etc. ÔŚŐ R. autonom─â: ├«n cadrul statelor federale entitate care are unele atribute proprii ale puterii, dar este ├«nglobat─â ├«n satul federal. ├Än Federa╚Ťia Rus─â exist─â 21 r.a. denumite ├«n general dup─â numele etniei majoritare, f─âr─â drept de secesiune.
SALUS POPULI (REIPUBLICAE) SUPREMA LEX ESTO (lat.) salvarea poporului (a republicii) s─â fie legea suprem─â ÔÇô Principiu fundamental de drept public roman.
UNIUNEA REPUBLICILOR SOVIETICE SOCIALISTE (Uniunea Sovietic─â) (U.R.S.S.), stat federativ care ocupa jum─âtatea estic─â a Europei, Asia septentrional─â ╚Öi central─â (40% din supr. Asiei), cu capitala la Moscova; 22,4 mil. km2 (inclusiv Marea Alb─â ╚Öi M. Azov ÔÇô 130 mii km2), dintre care 5,6 mil. km2 ├«n Europa ╚Öi 16,8 mil. km2 ├«n Asia. La Congresul I al Sovietelor (30 dec. 1922) s-a hot├ór├ót constituirea U.R.S.S., ├«n care au intrat la ├«nceput R.S.F.S. Rus─â (creat─â la 25 oct./7 nov. 1917), R.S.S. Ucrainean─â (creat─â ├«n dec. 1917), R.S.S. Bielorus─â, R.S.F.S. Transcaucazia (creat─â ├«n 1922). La 31 mart. 1924 a fost adoptat─â prima constitu╚Ťie a U.R.S.S. ├Än Constitu╚Ťia din 1936 sunt enumerate 11 republici federative. ├Än 1940 sunt anexate Estonia, Letonia ╚Öi Lituania, precum ╚Öi Basarabia (viitoarea R.S.S. Moldoveneasc─â) ╚Öi Bucovina de Nord (├«n componen╚Ťa R.S.S. Ucrainene), astfel c─â num─ârul republicilor ajunge la 15. E╚Öecul politicii de restructurare a pre╚Öedintelui M. Gorbaciov, a dus la destr─âmarea U.R.S.S. ╚Öi apari╚Ťia mai multor state independente. ├Än mart. 1991 un referendum a ├«ncercat s─â dea U.R.S.S. o nou─â baz─â constitu╚Ťional─â, dar tentativa de lovitur─â de stat din 19-20 aug. 1991 organizat─â de comuni╚Ötii conservatori a dus la precipitarea evenimentelor, soldate cu demisia pre╚Öedintelui Gorbaciov, alegerea lui B.N. El╚Ťin ├«n fruntea nou createi Federa╚Ťii Ruse ╚Öi autodizolvarea Partidului Comunist la 29 aug. 1991. Dup─â 25 dec. 1991, o dat─â cu dizolvarea oficial─â a U.R.S.S., s-a creat Comunitatea Statelor Independente, o asocia╚Ťie a 11 foste republici sovietice. Federa╚Ťia Rus─â a mo╚Ötenit prerogativele interna╚Ťionale ale fostei U.R.S.S. Statele succesorale ale U.R.S.S. sunt: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Estonia, Georgia, Kazahstan, K├«rg├«zstan, Letonia, Lituania, Republica Moldova, Federa╚Ťia Rus─â (care a mo╚Ötenit drepturile patrimoniale), Tadjikistan, Turkmenistan, Ucraina ╚Öi Uzbekistan.

Republic─â dex online | sinonim

Republic─â definitie

Intrare: republic─â
republic─â substantiv feminin
  • silabisire: -bli-
Intrare: republica
republica verb grupa I conjugarea I
  • silabisire: -bli-