Dicționare ale limbii române

2 intrări

9 definiții pentru reprimit

REPRIMÍ, reprimesc, vb. IV. Tranz. A primi înapoi. ♦ A reangaja o persoană care a fost concediată. – Pref. re- + primi.
REPRIMÍ, reprimesc, vb. IV. Tranz. A primi înapoi. ♦ A reangaja o persoană care a fost concediată. – Re1- + primi.
REPRIMÍ, reprimesc, vb. IV. Tranz. A primi înapoi (un lucru care a fost cedat, împrumutat, luat). ♦ A reangaja o persoană care a fost concediată. Muncitorii concediați nu vor fi reprimiți. BARANGA, V. A. 15.
reprimí (a ~) (re-pri-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. reprimésc, imperf. 3 sg. reprimeá; conj. prez. 3 să reprimeáscă
reprimí vb. (sil. -pri-) primi
REPRIMÍ vb. 1. v. reangaja. 2. a readmite. (A ~ în școală.)
REPRIMÍ vb. IV. tr. A primi înapoi. ♦ A reangaja o persoană concediată. [P.i. -mesc. / < re- + primi].
A REPRIMÍ ~ésc tranz. 1) (obiecte, sume de bani etc.) A primi înapoi. 2) (persoane) A angaja din nou; a reangaja. /re- + a primi
REPRIMI vb. 1. a reangaja. (A ~ într-o slujbă.) 2. a readmite. (A ~ în școală.)

reprimit definitie

reprimit dex

Intrare: reprimi
reprimi verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
  • silabisire: -pri-
Intrare: reprimit
reprimit participiu