repopulare definitie

2 intrări

14 definiții pentru repopulare

REPOPULÁ, repopulez, vb. I. Tranz. A popula din nou un teritoriu. ♦ A reface un teren forestier despădurit. – Pref. re- + popula.
REPOPULÁRE, repopulări, s. f. Acțiunea de a repopula și rezultatul ei. – V. repopula.
REPOPULÁ, repopulez, vb. I. Tranz. A popula din nou un teritoriu. ♦ A reface un teren forestier despădurit. – Re1- + popula.
REPOPULÁRE, repopulări, s. f. Acțiunea de a repopula și rezultatul ei. – V. repopula.
REPOPULÁ, repopulez, vb. I. Tranz. A popula din nou un teritoriu. Ca și cum ar fi menite să repopuleze pămîntul, vacile, caprele și oile se revarsă de pe podul plutitor în luncile de pe malul Oltului. BOGZA, C. O. 377.
REPOPULÁRE, repopulări, s. f. Acțiunea de a repopula și rezultatul ei. Repopularea cu pește a bălților Dunării. ♦ (Silv.) Refacere naturală sau artificială a unui teren forestier despădurit.
repopulá (a ~) vb., ind. prez. 3 repopuleáză
repopuláre s. f., g.-d. art. repopulắrii; pl. repopulắri
repopulá vb., ind. prez. 1 sg. repopuléz, 3 sg. și pl. repopuleáză
repopuláre s. f. populare
REPOPULÁ vb. I. tr. A popula din nou. ♦ A umple un loc, un teritoriu prin strămutare din altă parte sau prin înmulțire. [Cf. it. ripopolare, fr. repeupler].
REPOPULÁRE s.f. Acțiunea de a repopula și rezultatul ei. [< repopula].
REPOPULÁ vb. tr. a popula din nou un teritoriu, prin strămutare sau prin înmulțire. (după fr. repeupler)
A REPOPULÁ ~éz tranz. (teritorii, bazine acvatice etc.) A popula din nou. /re- + a popula

repopulare dex

Intrare: repopula
repopula verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: repopulare
repopulare substantiv feminin