REPETITÓR, -OÁRE, repetitori, -oare, s. m. și f., s. n. 1. S. m. și f. (Ieșit din uz) Pedagog, meditator. 2. S. m. și f. Pianist acompaniator al unui cântăreț sau al unui instrumentist în repetiții și în recitaluri; corepetitor. 3. S. n. Sală de meditație într-un internat. – Din fr. répétiteur, germ. Repetitor.

REPETITÓR, -OÁRE, repetitori, -oare, subst. 1. S. m. și f. (Ieșit din uz) Pedagog, meditator. 2. S. m. și f. Pianist acompaniator al unui cântăreț sau al unui instrumentist în repetiții și în recitaluri; corepetitor. 3. S. n. Sală de meditație într-un internat. – Din fr. répétiteur, germ. Repetitor.

REPETITÓR1, repetitoare, s. n. Sală de meditație într-un internat. Mă gîndeam la serile lungi... La întristarea cu care feciorul muncitorului din Poiana, va privi... de la fereastra repetitorului. C. PETRESCU, S. 138. Elevii se duseseră în repetitor. VLAHUȚĂ, O. A. 108.

REPETITÓR2, -OÁRE, repetitori, -oare, s. m. și f. (Ieșit din uz) Persoană care ajută pe elevi la pregătirea lecțiilor date de profesori; pedagog, meditator. Eu l-am autorizat ca să ia un repetitor de matematică. BĂLCESCU, la GHICA, A. 512.

repetitoáre s. f., g.-d. art. repetitoárei; pl. repetitoáre

repetitór1 (persoană) s. m., pl. repetitóri

repetitór2 (sală) s. n., pl. repetitoáre

repetitoáre s. f., g.-d. art. repetitoárei, pl. repetitoáre

repétitor (persoană) s. m., pl. repétitori

repetitór (sală) s. n., pl. repetitoáre

REPETITÓR s. v. corepetitor.

REPETITÓR s. v. meditator, preparator.

REPETITÓR, -OÁRE s.m. și f. (Rar) Meditator, pedagog care ajută pe elevi la prepararea lecțiilor. // s.n. (Rar) Sală de meditații (într-un internat etc.). [Cf. fr. répétiteur].

REPETITÓR, -OÁRE I. s. m. f. pianist acompaniator al unui cântăreț sau instrumentist; corepetitor. II. s. n. 1. sală de meditații (într-un internat etc.). 2. aparat care repetă, prin comandă de la distanță, indicațiile unui instrument nautic. 3. fiecare dintre cele trei pavilioane ale codului internațional de semnalizare destinate să înlocuiască unul dintre pavilioanele care se repetă. (< fr. répétiteur, germ. Repetitor)

REPETITÓR1 ~oáre n. Sală de meditație într-un internat. /<fr. répétiteur, germ. Repetitor

REPETITÓR2 ~i m. 1) Persoană care dă lecții particulare unui elev; meditator; preparator. 2) Pianist care acompaniază un vocalist sau un instrumentist; corepetitor. /<fr. répétiteur, germ. Repetitor

repetitor m. cel ce repetă, explică școlarilor lecțiunea profesorului.

*repetitór, -oáre s. (lat. repetitor, -óris. V. competitor). Persoană care ajută eleviĭ la repetițiune, care le repetă explicațiunea profesoruluĭ. (Maĭ bine zis preparator și greșit meditator). S. n., pl. oare. Repetitoriŭ.

REPETITOR s. (MUZ.) corepetitor. (~ la operă.)

repetitor s. v. MEDITATOR. PREPARATOR.