REPÉNT, -Ă, repenți, -te, adj. (Despre tulpinile plantelor) Care, în poziție normală, stă culcat pe pământ; târâtor. – Din lat. repens, -tis.

REPÉNT, -Ă, repenți, -te, adj. (Despre tulpinile plantelor) Care stă culcat pe pământ (și din loc în loc dă naștere la rădăcini); târâtor. – Din lat. repens, -tis.

REPÉNT, -Ă, repenți, -te, adj. (Despre plante erbacee și tulpinile lor) Care se tîrăște pe pămînt.

repént adj. m., pl. repénți; f. repéntă, pl. repénte

repént adj. m., pl. repénți; f. sg. repéntă, pl. repénte

REPÉNT adj. (BOT.) târâtor. (Plante ~; tulpini ~.)

REPÉNT, -Ă adj. (Despre plante și despre tulpinile lor) Care stă culcat la pământ și din loc în loc dă naștere la rădăcini; târâtor. [Pl. -nți, -nte. / < engl. repent, cf. lat. repens < repere – a se târî].

REPÉNT, -Ă adj. (despre tulpini) care se târăște pe pământ, dând naștere din loc în loc la rădăcini; târâtor. (< lat. repens)

REPÉNT ~tă (~ți, ~te) (despre plante) Care are tulpina întinsă pe pământ; cu tulpina culcată. /<lat. repens, ~ntis

REPENT adj. (BOT.) tîrîtor. (Plante ~; tulpini ~.)