repauzare definitie

2 intrări

22 definiții pentru repauzare

REPAUZÁ, repauzez, vb. I. 1. Refl. A se odihni. 2. Intranz. (Livr.) A muri. [Pr.: -pa-u-] – Din lat. repausare.
REPAUZÁRE, repauzări, s. f. Acțiunea de a (se) repauza și rezultatul ei. [Pr.: -pa-u-] – V. repauza.
REPAUZÁ, repauzez, vb. I. 1. Refl. A se odihni. 2. Intranz. (Livr.) A muri. [Pr.: -pa-u-] – Din lat. repausare.
REPAUZÁRE, repauzări, s. f. Acțiunea de a (se) repauza și rezultatul ei. [Pr.: -pa-u-] – V. repauza.
REPAUZÁ, repauzez, vb. I. 1. Refl. (Rar) A se odihni. Fiți fără grije și vă repauzați de ostenelile danțului. ISPIRESCU, L. 376. 2. Intranz. (Latinism rar) A muri. N-au dus... colaci pentru fiii lor și... pentru cei ce au repauzat. MARIAN, NA. 291.
repauzá (a ~) (-pa-u-) vb., ind. prez. 3 repauzeáză
repauzáre (-pa-u-) s. f., g.-d. art. repauzắrii; pl. repauzắri
repauzá vb. (sil. -pa-u-), ind. prez. 1 sg. repauzéz, 3 sg. și pl. repauzeáză; conj. prez. 3 sg. și pl. repauzéze
repauzáre s. f. (sil. -pa-u-), g.-d. art. repauzării; pl. repauzări
REPAUZÁ vb. 1. v. dormi. 2. v. odihni.
REPAUZÁ vb. v. deceda, dispărea, duce, muri, pieri, prăpădi, răposa, sfârși, stinge, sucomba.
REPAUZÁRE s. v. odihnire.
REPAUZÁRE s. v. decedare, deces, dispariție, moarte, pieire, prăpădire, răposare, sfârșit, stingere, sucombare.
REPAUZÁ vb. I. 1. refl. A se odihni. 2. intr. (Liv.) A muri. [Cf. fr. reposer, it. riposare].
REPAUZÁRE s.f. Faptul de a repauza; odihnă, moarte. [< repauza].
REPAUZÁ vb. I. refl. a se odihni. II. intr. (rar) a muri. (< lat. repausare, fr. reposer)
A SE REPAUZÁ mă ~éz intranz. rar 1) A face un repaus; a se opri un timp oarecare dintr-o activitate; a se odihni; a se recrea. 2) A fi în mormânt; a dormi somnul de veci; a zace; a odihni. [Sil. -pa-u-] /<lat. repausare
repauzà v. a se odihni.
repauza vb. v. DECEDA. DISPĂREA. DUCE. MURI. PIERI. PRĂPĂDI. RĂPOSA. SFÎRȘI. STINGE. SUCOMBA.
REPAUZA vb. 1. a dormi, a se odihni, (înv. și reg.) a somna, (înv.) a (se) poposi, a (se) răposa, (arg.) a soili. (Nu poate fi deranjat, acum se ~.) 2. a se odihni, (reg.) a se aciua. (Se ~ puțin la umbră.)
REPAUZARE s. odihnire. (~ cuiva, după lucru.)
repauzare s. v. DECEDARE. DECES. DISPARIȚIE. MOARTE. PIEIRE. PRĂPĂDIRE. RĂPOSARE. SFÎRȘIT. STINGERE. SUCOMBARE.

repauzare dex

Intrare: repauza
repauza verb grupa I conjugarea a II-a
  • silabisire: -pa-u-
Intrare: repauzare
repauzare substantiv feminin
  • silabisire: -pa-u-