6 definiții pentru reostricțiune
REOSTRICȚIÚNE, reostricțiuni,
s. f. Contracție transversală a unui fascicul de purtători de sarcină electrică, datorită forțelor exercitate de câmpul magnetic propriu [
Pr.: re-o-stric-ți-u-] – Din
fr. reostriction. REOSTRICȚIÚNE, reostricțiuni,
s. f. Contracție transversală a unui fascicul de purtători de sarcină electrică, datorită forțelor exercitate de câmpul magnetic propriu [
Pr.: re-o-stric-ți-u-] – Din
fr. reostriction. !reostricțiúne (re-os-tric-ți-u-/-o-stric-)
s. f.,
g.-d. art. reostricțiúnii;
pl. reostricțiúni
reostricțiúne s. f. (sil. re-; mf. -stric-) stricțiune[1] modificată REOSTRICȚIÚNE s.f. (Fiz.) Contracție transversală a unui conductor străbătut de curent electric. [Pron. -ți-u-. / < fr. rhéostriction].
REOSTRICȚIÚNE s. f. contracție transversală a unui conductor lichid străbătut de curent electric. (< fr. rhéostriction)
Reostricțiune dex online | sinonim
Reostricțiune definitie
Intrare: reostricțiune
reostricțiune substantiv feminin
- silabisire: re-; mf. -stric-