renovare definitie

2 intrări

21 definiții pentru renovare

RENOVÁ, renovez, vb. I. Tranz. A reînnoi, a repara o casă, un mobilier etc. – Din fr. rénover.
RENOVÁRE, renovări, s. f. Acțiunea de a renova și rezultatul ei; ansamblu de lucrări tehnice, parțiale sau generale executate la un sistem tehnic existent (mașini, clădiri, instalații etc.), fără a-i schimba în esență destinația, pentru a-l ameliora din punctul de vedere al confortului, al folosirii, al igienei sau al esteticii; renovație. ♦ Fig. Înnoire, schimbare. – V. renova.[1]
RENOVÁ, renovez, vb. I. Tranz. A reînnoi, a repara o casă, un mobilier etc. – Din fr. rénover.
RENOVÁRE, renovări, s. f. Acțiunea de a renova și rezultatul ei; ansamblu de lucrări tehnice, parțiale sau generale executate la un sistem tehnic existent (mașini, clădiri, instalații etc.), fără a-i schimba în esență destinația, pentru a-l ameliora din punctul de vedere al confortului, al folosirii, al igienei sau al esteticii; renovație. ♦ Fig. Înnoire, schimbare. – V. renova.
RENOVÁ, renovez, vb. I. Tranz. (Cu privire la o clădire, un sistem tehnic etc.) A reînnoi, a repara.
RENOVÁRE, renovări, s. f. Acțiunea de a renova. Renovarea unei case. Închis pentru renovare. ♦ Fig. Înnoire, schimbare. Dacă în ideologia patruzecioptistă vorbește instinctul revoluționar, dorința de renovare, în ideologia junimistă vorbește instinctul reacționar. IBRĂILEANU, SP. CR. 99.
renová (a ~) vb., ind. prez. 3 renoveáză
renováre s. f., g.-d. art. renovắrii; pl. renovắri
renová vb., ind. prez. 1 sg. renovéz, 3 sg. și pl. renoveáză
renováre s. f., g.-d. art. renovării; pl. renovări
RENOVÁ vb. a moderniza, a preface, (înv. și reg.) a preînnoi. (A ~ o casă.)
RENOVÁRE s. modernizare, prefacere, (înv.) preînnoire. (Casa veche nu permitea ~ări.)
RENOVÁ vb. I. tr. A înnoi, a repara. [< lat. renovare, cf. fr. rénover, it. rinovare].
RENOVÁRE s.f. Acțiunea de a renova și rezultatul ei; înnoire; renovație. [< renova].
RENOVÁ vb. tr. a înnoi, a repara. (< fr. rénover, lat. renovare)
A RENOVÁ ~éz tranz. A face să devină iarăși nou; a reînnoi. ~ mobilierul. /<fr. rénover
renovà v. a reînnoi spre a îndrepta.
*renovéz v. tr. (fr. rénover, lat. rénovo, -áre). Rar. Înoĭesc, modific.
RENOVA vb. a moderniza, a preface, (înv. și reg.) a preînnoi. (A ~ o casă.)
RENOVARE s. modernizare, prefacere, (înv.) preînnoire. (Casa veche nu permitea ~i.)
a fi în renovare expr. a fi internat în spital.

renovare dex

Intrare: renova
renova verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: renovare
renovare substantiv feminin