Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

10 defini╚Ťii pentru renascentist

RENASCENT├ŹST, -─é, renascenti╚Öti, -ste, adj. Referitor la Rena╚Ötere, care apar╚Ťine Rena╚Öterii, care este ├«n spiritul Rena╚Öterii. ÔÇô Dup─â germ. renaissancistisch.
RENASCENT├ŹST, -─é, renascenti╚Öti, -ste, adj. Referitor la Rena╚Ötere, care apar╚Ťine Rena╚Öterii, care este ├«n spiritul Rena╚Öterii. ÔÇô Dup─â germ. renaissancistisch.
renascent├şst adj. m., pl. renascent├ş╚Öti; f. renascent├şst─â, pl. renascent├şste
renascent├şst adj. m., pl. renascent├ş╚Öti; f. sg. renascent├şst─â, pl. renanscent├şste
RENASCENT├ŹST adj. (rar) renascentin. (Cultura ~.)
RENASCENT├ŹST, -─é adj. Referitor la Rena╚Ötere; renascentin. [< Rena╚Ötere].
RENASCENT├ŹST, -─é adj. care apar╚Ťine Rena╚Öterii. (< sp. renascentista)
RENASCENT├ŹST1 ~st─â (~╚Öti, ~ste) Care ╚Ťine de Rena╚Ötere; propriu Rena╚Öterii. /Din Rena╚Ötere
RENASCENT├ŹST2 ~st─â (~╚Öti, ~ste) m. ╚Öi f. Persoan─â care sus╚Ťine spiritul Rena╚Öterii. /Din Rena╚Ötere
RENASCENTIST adj. (rar) renascentin. (Cultura ~.)

Renascentist dex online | sinonim

Renascentist definitie

Intrare: renascentist
renascentist