RENASCENTÍST, -Ă, renascentiști, -ste, adj. Referitor la Renaștere, care aparține Renașterii, care este în spiritul Renașterii. – După germ. renaissancistisch.

RENASCENTÍST, -Ă, renascentiști, -ste, adj. Referitor la Renaștere, care aparține Renașterii, care este în spiritul Renașterii. – După germ. renaissancistisch.

renascentíst adj. m., pl. renascentíști; f. renascentístă, pl. renascentíste

renascentíst adj. m., pl. renascentíști; f. sg. renascentístă, pl. renanscentíste

RENASCENTÍST adj. (rar) renascentin. (Cultura ~.)

RENASCENTÍST, -Ă adj. Referitor la Renaștere; renascentin. [< Renaștere].

RENASCENTÍST, -Ă adj. care aparține Renașterii. (< sp. renascentista)

RENASCENTÍST1 ~stă (~ști, ~ste) Care ține de Renaștere; propriu Renașterii. /Din Renaștere

RENASCENTÍST2 ~stă (~ști, ~ste) m. și f. Persoană care susține spiritul Renașterii. /Din Renaștere

RENASCENTIST adj. (rar) renascentin. (Cultura ~.)