Dicționare ale limbii române

8 definiții pentru remuneratoriu

REMUNERATÓRIU, -IE, remuneratorii, adj. Care remunerează; care aduce câștig, folos; folositor, rentabil. – Din fr. rémunératoire.
REMUNERATÓRIU, -IE, remuneratorii, adj. Care remunerează; care aduce câștig, folos; folositor, rentabil. – Din fr. rémunératoire.
REMUNERATÓRIU, -ÓRIE, remuneratorii, adj. Care remunerează; care aduce cîștig, folos. V. rentabil. Rosturi mai înalte și mai remuneratorii. C. PETRESCU, O. P. II 205. Legumi... care se vînd cu prețuri destul de remuneratorii. I. IONESCU, P. 74.
remuneratóriu [riu pron. riu] adj. m., f. remuneratórie (-ri-e); pl. m. și f. remuneratórii
remuneratóriu adj. m. [-riu pron. -riu], f. remuneratórie (sil. -ri-e); pl. m. și f. remuneratórii
REMUNERATÓRIU, -IE adj. Care recompensează, remunerează; folositor, rentabil. [Pron. -riu. / cf. fr. rémunérateur, rémunératoire].
REMUNERATÓRIU, -IE adj. care remunerează; lucrativ, rentabil. (< fr. rémunératoire)
REMUNERATÓRIU ~e (~i) rar 1) Care remunerează. 2) Care este bine remunerat. /<fr. rémunérateur

Remuneratoriu dex online | sinonim

Remuneratoriu definitie

Intrare: remuneratoriu
remuneratoriu adjectiv
  • pronunție: -riu pr. -rĭu