remontare definitie

2 intrări

20 definiții pentru remontare

REMONTÁ, remontez, vb. I. 1. Tranz. A monta din nou o fabrică, o instalație etc. 2. Refl. și tranz. Fig. A-și reveni, a se reface, a se redresa sau a face să-și revină, să se refacă, să se redreseze. 3. Tranz. A procura cai pentru armată. – Din fr. remonter.
REMONTÁRE, remontări, s. f. Acțiunea de a (se) remonta și rezultatul ei. – V. remonta.
REMONTÁ, remontez, vb. I. 1. Tranz. A monta din nou o fabrică, o instalație etc. 2. Refl. și tranz. Fig. A-și reveni, a se reface, a se redresa sau a face să-și revină, să se refacă, să se redreseze. 3. Tranz. A procura cai pentru armată. – Din fr. remonter.
REMONTÁRE, remontări, s. f. Acțiunea de a (se) remonta și rezultatul ei. – V. remonta.
REMONTÁ, remontez, vb. I. Tranz. 1. (Cu privire la o fabrică, o instalație etc.) A monta din nou. ♦ Refl. A-și reveni, a se redresa. 2. A procura cai necesari armatei.
REMONTÁRE, remontări, s. f. Acțiunea de a (se) remonta.
remontá (a ~) vb., ind. prez. 3 remonteáză
remontáre s. f., g.-d. art. remontắrii; pl. remontắri
remontá vb., ind. prez. 1 sg. remontéz, 3 sg. și pl. remonteáză
remontáre s. f., g.-d. art. remontării; pl. remontări
REMONTÁ vb. v. înviora, redresa, reface, restabili, revigora.
REMONTÁRE s. v. înviorare, redresare, refacere, restabilire, revigorare.
A remonta ≠ a demonta
REMONTÁ vb. I. tr. 1. A monta din nou (o instalație). ♦ tr., refl. (Fig.) A (se) restabili, a (se) înzdrăveni, a (se) reface. ♦ A readuce în poziție inițială, a ridica din nou. 2. A procura cai pentru armată. [< fr. remonter].
REMONTÁRE s.f. Acțiunea de a (se) remonta (1) și rezultatul ei. [< remonta].
REMONTÁ vb. I. tr. 1. a monta din nou (o instalație). 2. a procura cai pentru armată. II. tr., refl. (fig.) a (se) restabili, a (se) înzdrăveni, a (se) reface. (< fr. remonter)
A REMONTÁ ~éz tranz. 1) (instalații, fabrici etc.) A monta din nou. 2) A face să se remonteze. /<fr. remonter
A SE REMONTÁ mă ~éz intranz. A-și recăpăta starea normală (fizică sau/și morală); a se reface; a se regenera; a se redresa. /<fr. remonter
remonta vb. v. ÎNVIORA. REDRESA. REFACE. RESTABILI.
remontare s. v. ÎNVIORARE. REDRESARE. REFACERE. RESTABILIRE.

remontare dex

Intrare: remonta
remonta verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: remontare
remontare substantiv feminin