Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

10 defini╚Ťii pentru reminiscen╚Ť─â

REMINISC├ëN╚Ü─é, reminiscen╚Ťe, s. f. Amintire vag─â a unor fapte aproape disp─ârute din memorie. ÔÖŽ R─âm─â╚Öi╚Ť─â, rest, urm─â (abia perceptibil─â). ÔÇô Din fr. r├ęminiscence, lat. reminiscentia.
REMINISC├ëN╚Ü─é, reminiscen╚Ťe, s. f. Amintire vag─â a unor fapte aproape disp─ârute din memorie. ÔÖŽ R─âm─â╚Öi╚Ť─â, rest, urm─â (abia perceptibil─â). ÔÇô Din fr. r├ęminiscence, lat. reminiscentia.
REMINISC├ëN╚Ü─é, reminiscen╚Ťe, s. f. Amintire vag─â ╚Öi incomplet─â a unor fapte aproape disp─ârute din memorie. Amintiri despre aceste hoin─âriri nu ne-au r─âmas, afar─â de vreo vag─â reminiscen╚Ť─â. C─éLINESCU, E. 54. ╚śi nu s-ar putea ca cineva, tr─âind, s─â aib─â momente de-o luciditate retrospectiv─â, cari s─â ni se par─â ca reminiscen╚Ťele unui om ce de mult nu mai este? EMINESCU, N. 84. ÔÖŽ R─âm─â╚Öi╚Ť─â, rest, urm─â. ├Än toate ├«nvoielile se vede, pe l├«ng─â asocia╚Ťiunea ├«ntre munc─â ╚Öi capital... ╚Öi o reminiscen╚Ť─â a cl─âcii ╚Öi a zilelor de lucru. I. IONESCU, M. 289.
reminisc├ęn╚Ť─â s. f., g.-d. art. reminisc├ęn╚Ťei; pl. reminisc├ęn╚Ťe
reminisc├ęn╚Ť─â s. f., g.-d. art. reminisc├ęn╚Ťei; pl. reminisc├ęn╚Ťe
REMINISC├ëN╚Ü─é s.f. Amintire neprecis─â, tulbure a unor fapte petrecute demult. ÔÖŽ R─âm─â╚Öi╚Ť─â, urm─â. [Cf. fr. r├ęminiscence, it. reminiscenza, lat. reminiscentia < reminiscere ÔÇô a-╚Öi aminti].
REMINISC├ëN╚Ü─é s. f. 1. amintire vag─â, tulbure a unor fapte sau imagini din trecut. ÔÖŽ teoria ~╚Ťei = teorie platonician─â potrivit c─âreia omul recunoa╚Öte ideile pe care le-ar fi contemplat ├«ntr-o existen╚Ť─â anterioar─â. 2. (psih.) evocare brusc─â a unor fapte ce p─âreau uitate. 3. r─âm─â╚Öi╚Ť─â, urm─â. (< fr. r├ęminiscence, lat. reminiscentia)
REMINISC├ëN╚Ü─é ~e f. 1) Amintire vag─â, imprecis─â a unor fapte aproape disp─ârute din memorie. 2) Urma material─â, abia perceptibil─â, a unor realit─â╚Ťi trecute; r─âm─â╚Öi╚Ť─â vag─â. 3) (├«n crea╚Ťia artistic─â ╚Öi literar─â) Element inspirat ca urmare a unei influen╚Ťe mai mult sau mai pu╚Ťin con╚Ötiente. /<fr. reminiscence, lat. reminiscentia, ~ae
reminiscen╚Ť─â f. amintire vag─â.
*reminisc├ęn╚Ť─â f., pl. e (lat. reminiscentia, d. reminisci, a-╚Ö─ş aduce aminte). Aducere aminte, amintire: pentru Platone, cuno╚Ötin╚Ťa nu e de c├«t o reminiscen╚Ť─â. Lucru care-╚Ť─ş vine ├«n minte: un castel plin de reminiscen╚Ťe.

Reminiscen╚Ť─â dex online | sinonim

Reminiscen╚Ť─â definitie

Intrare: reminiscen╚Ť─â
reminiscen╚Ť─â substantiv feminin