Dicționare ale limbii române

9 definiții pentru remige

REMÍGE, remige, s. f. Fiecare dintre penele mari ale aripilor unei păsări, care servesc la baterea aerului în timpul zborului. – Din fr. rémige.
REMÍGE, remige, s. f. Fiecare dintre penele mari ale aripilor unei păsări, care servesc la baterea aerului în timpul zborului. – Din fr. rémige.
remíge s. f., g.-d. art. remígei; pl. remíge
remíge s. f., g.-d. art. remígei; pl. remíge
remíge s. f., pl. remigi
REMÍGE s.f. Fiecare din penele mari care alcătuiesc aripa la păsări. [< fr. rémige, cf. lat. remex – vâslaș].
REMÍGE s. f. fiecare dintre penele mari ale aripilor păsărilor, care servesc pentru zbor. (< fr. rémige)
REMÍGE ~ f. Fiecare dintre penele mari ale aripilor unei păsări, care servește la baterea aerului în timpul zborului. /<fr. rémige
REMÍGE (< fr.; {s} lat. remiex, -igis „vâslaș”) s. f. (ORNIT.) Fiecare dintre penele mari ale aripilor unei păsări, care servesc la baterea aerului în timpul zborului.

Remige dex online | sinonim

Remige definitie

Intrare: remige (pl. -e)
remige pl. -e substantiv feminin
Intrare: remige (pl. -i)
remige pl. -i