remf definitie

11 definiții pentru remf

REMF s. m. Plantă cu flori galbene, dispuse în fascicule la subsuoara frunzelor, cu fructul o capsulă în formă de pară (Aristolochia clematitis). – Din săs. rämp, remp.
REMF s. m. Plantă cu flori galbene, dispuse în fascicule la subsuoara frunzelor, cu fructul o capsulă în formă de pară (Aristolochia clematitis). – Din săs. rämp, remp.
remf s. m.
remf s. m.
REMF s. v. curcubețea.
remf (-fi), s. m. – Curcubețică (Aristolochia clematitis). – Var. renf, rîmf. Origine incertă. Ar putea proveni din săs. Rimf (Drăganu, Dacor., V, 371). Legătura cu gr. ῥουφαία, originea dacică (Hasdeu, Col. lui Traian, 1873, 221) sau tracică (Philippide, II, 731), cf. alb. rrufë, este îndoielnică.
remf n. Tr. plantă cu flori galbene, joacă un rol în medicina populară; fiartă cu apă neîncepută, servă de oblojit pentru brâncă (Aristolochia clematitis). [Origină necunoscută]. V. cucurbețea.
remf, V. renf.
renf m. (cp. cu ung. rémfa, lemn de care se atîrnă vitele tăĭate, și cu vgr. rómbos, romb, sfîrlează, din cauză că fructu renfuluĭ e o capsulă piriformă care atîrnă și se învîrtește). Trans. Curcubețică. – Greșit scris remf. Cp. cu anfi-, canforă, triunf.
REMF s. (BOT.; Aristolochia clematitis) curcubețea, curcubețică, (reg.) Iepădătoare, păsulică, fasolea-cioarei, lingura-frumoaselor, lingura-popii, mărul-lupului.
REMF (< săs. rämp, remp) s. m. Plantă din fam. aristolachiacee cu flori galbene, dispuse în fascicule la subsuoara frunzelor, cu fructul o capsulă în formă de pară (Aristolochia clematitis). Sin. mărul lupului.

remf dex

Intrare: remf
remf substantiv masculin