Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

20 defini╚Ťii pentru rememorare

REMEMOR├ü, rememorez, vb. I. Tranz. A-╚Öi reaminti, a-╚Öi aduce din nou aminte. ÔÇô Din fr. rem├ęmorer, lat. rememorari.
REMEMOR├üRE s. f. Ac╚Ťiunea de a rememora ╚Öi rezultatul ei. ÔÇô V. rememora.
REMEMOR├ü, rememorez, vb. I. Tranz. A-╚Öi reaminti, a-╚Öi aduce din nou aminte. ÔÇô Din fr. rem├ęmorer, lat. rememorari.
REMEMOR├üRE, rememor─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a rememora ╚Öi rezultatul ei. ÔÇô V. rememora.
REMEMOR├ü, rememorez, vb. I. Tranz. (De obicei cu pronume ├«n dativ) A-╚Öi reaminti, a-╚Öi aduce aminte din nou, a-╚Öi readuce ├«n minte. Necunosc├«nd ├«nc─â bine geografia ╚Ť─ârii, Titu c─âut─â s─â-╚Öi rememoreze harta, s─â vaz─â unde vine jude╚Ťul Arge╚Ö. REBREANU, R. I 67.
REMEMOR├üRE, rememor─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a rememora ╚Öi rezultatul ei.
rememorá (a ~) vb., ind. prez. 3 rememoreáză
rememoráre s. f., g.-d. art. rememorắrii
rememor├í vb., ind. prez. 1 sg. rememor├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. rememore├íz─â
rememoráre s. f., g.-d. art. rememorării; pl. rememorări
REMEMORÁ vb. v. reaminti.
REMEMORÁRE s. v. reamintire.
REMEMOR├ü vb. I. tr. A-╚Öi reaminti, a-╚Öi aduce din nou ├«n memorie. [Cf. fr. rem├ęmorer].
REMEMOR├üRE s.f. Ac╚Ťiunea de a rememora ╚Öi rezultatul ei; aducere aminte, rememora╚Ťie. [< rememora].
REMEMOR├ü vb. tr. a-╚Öi aduce din nou ├«n memorie; a-╚Öi reaminti. (< fr. rem├ęmorer)
A REMEMOR├ü ~├ęz tranz. A aduce din nou ├«n memorie; a-╚Öi reaminti. /<fr. rem├ęmorer
rememorà v. a aduce iar aminte.
*rememor├ęz v. tr. (lat. re-m├ęmoro, -├íre. V. co-memorez). Rar. Aduc ─şar ├«n memorie, aduc aminte.
REMEMORA vb. a reaminti. (Să ~ cele știute.)
REMEMORARE s. reamintire. (~ celor întîmplate.)

Rememorare dex online | sinonim

Rememorare definitie

Intrare: rememora
rememora verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: rememorare
rememorare substantiv feminin