remaiere definitie

2 intrări

18 definiții pentru remaiere

REMAIÁ, remaiez, vb. I. Tranz. A repara ciorapii sau un tricot, ridicând și prinzând cu un instrument special ochiurile rupte ori scăpate sau firele deșirate. – Din fr. remailler.
REMAIÉRE, remaieri, s. f. Acțiunea de a remaia și rezultatul ei; remaiat. – V. remaia.
REMAIÁ, remaiez, vb. I. Tranz. A repara ciorapii sau un tricot, ridicând și prinzând cu un instrument special ochiurile rupte ori scăpate sau firele deșirate. – Din fr. remailler.
REMAIÉRE, remaieri, s. f. Acțiunea de a remaia și rezultatul ei; remaiat. – V. remaia.
REMAIÁ, remaiez, vb. I. Tranz. (Cu privire la ciorapi) A repara ridicînd și prinzînd ochiurile scăpate, deșirate.
REMAIÉRE, remaieri, s. f. Acțiunea de a remaia.
remaiá (a ~) (-ia) vb., ind. prez. 3 remaiáză, 1 pl. remaiém (-iem); conj. prez. 3 să remaiéze; ger. remaínd; part. remaiát
remaiére (-ie-) s. f., g.-d. art. remaiérii; pl. remaiéri
remaiá vb. (sil. -ia), ind. prez. 1 sg. remaiéz, 3 sg. și pl. remaiáză, 1 pl. remaiém (sil. -iem); conj. prez. 3 sg. și pl. remaiéze; ger. remaínd; part. remaiát
remaiére s. f. (sil. -ie-), g.-d. art. remaiérii; pl. remaiéri
REMAIÉRE s. remaiaj. (~ ciorapilor.)
REMAIÁ vb. I. tr. A reface la un ciorap sau la orice tricot ochiurile rupte sau scăpate. [Pron. -ma-ia, p.i. 3,6 -iază, ger. -ind. / < fr. remailler].
REMAIÉRE s.f. Acțiunea de a remaia și rezultatul ei; remaiaj. [Pron. -ma-ie-. / < remaia].
REMAIÁ vb. tr. a reface la un ciorap, la tricot ochiurile rupte ori scăpate. (< fr. remailler)
A REMAIÁ ~iéz tranz. (ciorapi și alte obiecte tricotate) A repara prinzând ochiurile scăpate sau rupte. /<fr. remmailler
REMAIERE s. remaiaj. (~ ciorapilor.)
a remaia ochiul expr. (er. glum.) a avea contact sexual.
remaiere, remaieri s. f. (er.) act sexual.

remaiere dex

Intrare: remaia
remaia verb grupa I conjugarea a II-a
  • silabisire: -ia
Intrare: remaiere
remaiere substantiv feminin
  • silabisire: -ie-