REMAIÁ, remaiez, vb. I. Tranz. A repara ciorapii sau un tricot, ridicând și prinzând cu un instrument special ochiurile rupte ori scăpate sau firele deșirate. – Din fr. remailler.

REMAIÉRE, remaieri, s. f. Acțiunea de a remaia și rezultatul ei; remaiat. – V. remaia.

REMAIÁ, remaiez, vb. I. Tranz. A repara ciorapii sau un tricot, ridicând și prinzând cu un instrument special ochiurile rupte ori scăpate sau firele deșirate. – Din fr. remailler.

REMAIÉRE, remaieri, s. f. Acțiunea de a remaia și rezultatul ei; remaiat. – V. remaia.

REMAIÁ, remaiez, vb. I. Tranz. (Cu privire la ciorapi) A repara ridicînd și prinzînd ochiurile scăpate, deșirate.

REMAIÉRE, remaieri, s. f. Acțiunea de a remaia.

remaiá (a ~) (-ia) vb., ind. prez. 3 remaiáză, 1 pl. remaiém (-iem); conj. prez. 3 să remaiéze; ger. remaínd; part. remaiát

remaiére (-ie-) s. f., g.-d. art. remaiérii; pl. remaiéri

remaiá vb. (sil. -ia), ind. prez. 1 sg. remaiéz, 3 sg. și pl. remaiáză, 1 pl. remaiém (sil. -iem); conj. prez. 3 sg. și pl. remaiéze; ger. remaínd; part. remaiát

remaiére s. f. (sil. -ie-), g.-d. art. remaiérii; pl. remaiéri

REMAIÉRE s. remaiaj. (~ ciorapilor.)

REMAIÁ vb. I. tr. A reface la un ciorap sau la orice tricot ochiurile rupte sau scăpate. [Pron. -ma-ia, p.i. 3,6 -iază, ger. -ind. / < fr. remailler].

REMAIÉRE s.f. Acțiunea de a remaia și rezultatul ei; remaiaj. [Pron. -ma-ie-. / < remaia].

REMAIÁ vb. tr. a reface la un ciorap, la tricot ochiurile rupte ori scăpate. (< fr. remailler)

A REMAIÁ ~iéz tranz. (ciorapi și alte obiecte tricotate) A repara prinzând ochiurile scăpate sau rupte. /<fr. remmailler

REMAIERE s. remaiaj. (~ ciorapilor.)

a remaia ochiul expr. (er. glum.) a avea contact sexual.

remaiere, remaieri s. f. (er.) act sexual.