Dicționare ale limbii române

13 definiții pentru relativizare

RELATIVIZÁ, relativizez, vb. I. Refl. A căpăta un caracter relativ. ♦ (Tranz.) A da, a imprima un caracter relativ (unei afirmații). – Cf. germ. relativieren.
RELATIVIZÁRE, relativizări, s. f. Acțiunea de a (se) relativiza și rezultatul ei. – V. relativiza.
RELATIVIZÁ, relativizez, vb. I. Refl. A căpăta un caracter relativ. ♦ (Tranz.) A da, a imprima un caracter relativ (unei afirmații). – Cf. germ. relativieren.
RELATIVIZÁRE, relativizări, s. f. Acțiunea de a (se) relativiza și rezultatul ei. – V. relativiza.
relativizá (a ~) vb., ind. prez. 3 relativizeáză
*relativizáre s. f., g.-d. art. relativizắrii; pl. relativizắri
relativizá vb., ind. prez. 1 sg. relativizéz, 3 sg. și pl. relativizeáză
relativizáre s. f., g.-d. art. relativizării; pl. relativizări
RELATIVIZÁ vb. I. refl. (Rar) A căpăta un caracter relativ. ♦ tr. A da, a imprima un caracter relativ (unei afirmații). [Cf. germ. relativieren].
RELATIVIZÁRE s.f. Acțiunea de a (se) relativiza. [< relativiza].
RELATIVIZÁ vb. tr., refl. a imprima, a căpăta un caracter relativ (2). (< fr. relativiser)
A RELATIVIZÁ ~éz tranz. rar A face să se relativizeze. /Din relativ
A SE RELATIVIZÁ se ~eáză intranz. rar A deveni relativ. /Din relativ

Relativizare dex online | sinonim

Relativizare definitie

Intrare: relativiza
relativiza verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: relativizare
relativizare substantiv feminin