Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

8 defini╚Ťii pentru reincarna╚Ťie

REINCARN├ü╚ÜIE, reincarna╚Ťii, s. f. Reincarnare. ÔÇô Din fr. r├ęincarnation.
REINCARN├ü╚ÜIE, reincarna╚Ťii, s. f. Reincarnare. V. metempsihoz─â. [Pr.: re-in-] ÔÇô Din fr. r├ęincarnation.
reincarn├í╚Ťie (rar) (-╚Ťi-e) s. f., art. reincarn├í╚Ťia (-╚Ťi-a), g.-d. art. reincarn├í╚Ťiei; pl. reincarn├í╚Ťii, art. reincarn├í╚Ťiile (-╚Ťi-i-)
reincarn├í╚Ťie s. f., pl. reincarn├í╚Ťii
REINCARNÁȚIE s. v. reincarnare.
REINCARN├ü╚ÜIE s.f. Reincarnare. [Gen. -iei. / cf. fr. r├ęincarnation].
REINCARN├ü╚ÜIE s. f. reincarnare; metempsihoz─â. (< fr. r├ęincarnation)
REINCARNA╚ÜIE s. reincarnare. (Credin╚Ťa ├«n ~.)

Reincarna╚Ťie dex online | sinonim

Reincarna╚Ťie definitie

Intrare: reincarna╚Ťie
reincarna╚Ťie substantiv feminin