REINCARNÁȚIE, reincarnații, s. f. Reincarnare. – Din fr. réincarnation.

REINCARNÁȚIE, reincarnații, s. f. Reincarnare. V. metempsihoză. [Pr.: re-in-] – Din fr. réincarnation.

reincarnáție (rar) (-ți-e) s. f., art. reincarnáția (-ți-a), g.-d. art. reincarnáției; pl. reincarnáții, art. reincarnáțiile (-ți-i-)

reincarnáție s. f., pl. reincarnáții

REINCARNÁȚIE s. v. reincarnare.

REINCARNÁȚIE s.f. Reincarnare. [Gen. -iei. / cf. fr. réincarnation].

REINCARNÁȚIE s. f. reincarnare; metempsihoză. (< fr. réincarnation)

REINCARNAȚIE s. reincarnare. (Credința în ~.)