Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

16 defini╚Ťii pentru regulator

REGULAT├ôR, -O├üRE, regulatori, -oare, adj., s. n., s. m. ╚Öi f. 1. Adj. Care reguleaz─â, sistematizeaz─â, care stabile╚Öte regularitatea unei mi╚Öc─âri sau a unei func╚Ťii; care ├«ndrumeaz─â sau conduce. 2. S. n. Aparat sau dispozitiv care efectueaz─â un proces de reglare. 3. S. n. (Jur.; ├«n sintagma) Regulator de competen╚Ť─â = act prin care organul de jurisdic╚Ťie superior celor ├«ntre care s-a ivit un conflict de competen╚Ť─â stabile╚Öte care dintre ele este competent─â s─â judece procesul. 4. S. m. ╚Öi f. Persoan─â care stabile╚Öte, ├«ndrumeaz─â sau conduce un sistem de reglare. ÔÇô Din fr. r├ęgulateur, germ. Regulator.
REGULAT├ôR, -O├üRE, regulatori, -oare, adj., subst. 1. Adj. Care reguleaz─â, sistematizeaz─â, care stabile╚Öte regularitatea unei mi╚Öc─âri sau a unei func╚Ťii; care ├«ndrumeaz─â sau conduce. 2. S. n. Aparat sau instala╚Ťie care efectueaz─â un proces de reglare. 3. S. n. (Jur.; ├«n sintagma) Regulator de competen╚Ť─â = act prin care organul de jurisdic╚Ťie superior celor ├«ntre care s-a ivit un conflict de competen╚Ť─â stabile╚Öte care dintre ele este competent─â s─â judece conflictul. 4. S. m. ╚Öi f. Persoan─â care stabile╚Öte, ├«ndrumeaz─â sau conduce un sistem de reglare. ÔÇô Din fr. r├ęgulateur, germ. Regulator.
REGULAT├ôR1, regulatoare, s. n. (Mec.) Aparat sau instala╚Ťie care efectueaz─â un proces de reglare.
REGULAT├ôR2, regulatori, s. m. Cel care regleaz─â, care stabile╚Öte regularitatea unei mi╚Öc─âri sau a unei func╚Ťiuni, care efectueaz─â procesul de reglare; care ├«ndrumeaz─â (sau conduce). C├«t a ap─ârut ┬źVia╚Ťa Rom├«neasc─â┬╗ la Ia╚Öi, G. Ibr─âileanu... era regulatorul fiec─ârui num─âr. SADOVEANU, E. 177. Ceea ce ╚Ötim ├«ns─â e c─â visurile s├«nt impresiunile ╚Öi imaginile din timpul vegherii, ├«ntunecate ├«n somn ╚Öi care se combin─â f─âr─â nici un regulator. GHEREA, ST. CR. II 137. D-ta e╚Öti regulatorul tuturor ceasornicelor din Bucure╚Öti. CARAGIALE, O. III 147.
regulatór1 adj. m., pl. regulatóri; f. sg. și pl. regulatoáre
regulatór2 s. n., pl. regulatoáre
regulatór adj. m., pl. regulatóri; f. sg. și pl. regulatoáre
regulatór s. n., pl. regulatoáre
REGULATÓR s. 1. (TEHN.) (reg.) picior, pieptene, (prin Ban. și Transilv.) sabie. (~ la plug.) 2. (FIZ.) regulator de temperatură v. termostat.
REGULAT├ôR, -O├üRE adj. Care regularizeaz─â o mi╚Öcare, o func╚Ťie. // s.m. ╚Öi f. Cel care stabile╚Öte un sistem de reglare, care ├«ndrumeaz─â, conduce. // s.n. Dispozitiv folosit pentru reglarea automat─â a func╚Ťion─ârii unui sistem tehnic. [Cf. fr. r├ęgulateur].
REGULAT├ôR, -O├üRE I. adj. care regularizeaz─â o mi╚Öcare, o func╚Ťie. II. s. m. f. cel care stabile╚Öte un sistem de reglare, care ├«ndrumeaz─â, conduce. III. s. n. aparat, dispozitiv pentru reglarea automat─â a func╚Ťion─ârii unui sistem tehnic. (< fr. r├ęgulateur, germ. Regulator)
REGULAT├ôR1 ~o├íre (~├│ri, ~o├íre) Care reguleaz─â; care ├«ndrum─â sau conduce. For╚Ť─â ~oare. /<fr. r├ęgulateur, germ. Regulator
REGULAT├ôR2 ~o├íre n. Dispozitiv care reguleaz─â parametrii unui sistem tehnic. ~ centrifugal. /<fr. r├ęgulateur, germ. Regulator
regulator a. care reguleaz─â. ÔĽĹ n. aparat ce serv─â a regula mersul unei ma╚Öini.
*regulat├│r, -o├íre adj. (d. a regula; fr. r├ęgulateur, it. regolatore). Care reguleaz─â: putere regulatoare. S. n., pl. oare. Or─ş-ce aparat destinat s─â reguleze mersu une─ş ma╚Öin─ş, ma─ş ales s─â reguleze trecerea aburulu─ş din c─âldare la cilindre. V. ├«ndreptar.
REGULATOR s. (TEHN.) (reg.) picior, pieptene, (prin Ban. și Transilv.) sabie. (~ la plug.)

Regulator dex online | sinonim

Regulator definitie

Intrare: regulator
regulator adjectiv substantiv neutru