regularizare definitie

17 definiții pentru regularizare

REGULARIZÁ, regularizez, vb. I. Tranz. 1. A supune unor norme, unor reguli, a face ca ceva să fie regulat. ♦ A pune în ordine, în concordanță (evidențe, balanțe etc.). ♦ A pune de acord datele evidenței contabile cu realitatea constatată pe teren prin inventariere. 2. A corecta conturul unui obiect pentru a-i da o formă geometrică regulată. 3. A amenaja un curs de apă pentru a corespunde unor anumite cerințe. – Din fr. régulariser.
REGULARIZÁRE, regularizări, s. f. Acțiunea de a regulariza și rezultatul ei. – V. regulariza.
REGULARIZÁ, regularizez, vb. I. Tranz. 1. A supune unor norme, unor reguli, a face ca ceva să fie regulat. ♦ A pune în ordine, în concordanță (evidențe, balanțe etc.). ♦ A pune de acord datele evidenței contabile cu realitatea constatată pe teren prin inventariere. 2. A corecta conturul unui obiect pentru a-i da o formă geometrică regulată. 3. A amenaja un curs de apă pentru a corespunde unor anumite cerințe. – Din fr. régulariser.
REGULARIZÁRE, regularizări, s. f. Acțiunea de a regulariza și rezultatul ei. – V. regulariza.
REGULARIZÁ, regularizez, vb. I. Tranz. 1. A supune unor anumite reguli, a face ca ceva să devină regulat. Copiii încearcă să regularizeze verbul «a pune» folosind la mai mult ca perfect forma nouă «punesem». GRAUR, F. L. 173. 2. A corecta conturul unui obiect pentru a-i da o formă geometrică regulată. 3. A amenaja un curs de apă pentru a corespunde unor anumite condiții de regularitate.
REGULARIZÁRE, regularizări, s. f. Acțiunea de a regulariza și rezultatul ei. Cu cît formele neregulate sînt mai des întrebuințate... cu atît mai mare opunere vor exercita împotriva înnoirilor, a regularizării. GRAUR, F. L. 172.
regularizá (a ~) vb., ind. prez. 3 regularizeáză
regularizáre s. f., g.-d. art. regularizắrii; pl. regularizắri
regularizá vb., ind. prez. 1 sg. regularizéz, 3 sg. și pl. regularizeáză
regularizáre s. f., g.-d. art. regularizării; pl. regularizări
REGULARIZÁ vb. a corecta, a regula, a sistematiza. (A ~ cursul unei ape.)
REGULARIZÁRE s. corectare, regulare, sistematizare. (ă cursului unei ape.)
REGULARIZÁ vb. I. tr. 1. A supune unor norme, unor reguli. 2. A da o formă geometrică regulată unui obiect (corectându-i conturul). 3. A modifica albia unei ape curgătoare pentru a avea un curs regulat. [< fr. régulariser].
REGULARIZÁRE s.f. Acțiunea de a regulariza și rezultatul ei. [< regulariza].
REGULARIZÁ vb. tr. 1. a supune unor norme, unor reguli. ◊ a pune în ordine, în concordanță. ◊ a cerceta erori de înregistrare prin stornări, virări etc. ◊ a stabili și a achita suma în contul căreia s-au făcut plăți provizorii. 2. a da o formă geometrică regulată unui obiect. 3. a modifica albia unei ape curgătoare pentru a avea un curs regulat. (< fr. régulariser)
A REGULARIZÁ ~éz tranz. 1) A organiza după anumite reguli; a pune în ordine; a regula. 2) (obiecte) A modifica, dând o formă regulată. 3) A amenaja cursul unei ape. /<fr. régulariser
REGULARIZÁRE (< regulariza) s. f. 1. Acțiunea de a regulariza și rezultatul ei. ◊ R. a conturilor = operațiune de modificare a unor conturi, ca urmare fie a înregistrării unor cheltuieli ce trebuie repartizate între două sau sau mai multe exerciții contabile, fie a constatării unui venit care a fost obținut sau a unei cheltuieli care a fost efectuată, dar care nu au fost înregistrate. 2. (TEHN.) Operație prin care un obiect sau o instalație sunt aduse în starea care prezintă regularitate (uniformitate) dintr-unul sau mai multe puncte de vedere tehnice (ex. punerea la punct a unei mașini care să lucreze conform unui anumit program). 3. (HIDROTEHN.) Ansamblul de lucrări efectuate în albia unui curs de apă în scopul folosirii în condiții optime a debitelor acestuia (pentru hidroenergie, navigație, alimentări cu apă etc.) și al reducerii acțiunilor lui distructive.

regularizare dex

Intrare: regulariza
regulariza verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: regularizare
regularizare substantiv feminin