Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

13 defini╚Ťii pentru regretabil

REGRET├üBIL, -─é, regretabili, -e, adj. (Despre fapte, situa╚Ťii etc.) Care provoac─â p─ârere de r─âu, de care poate s─â-╚Ťi par─â r─âu; vrednic de regret, de regretat. ÔÇô Din fr. regrettable.
REGRET├üBIL, -─é, regretabili, -e, adj. (Despre fapte, situa╚Ťii etc.) Care provoac─â p─ârere de r─âu, de care poate s─â-╚Ťi par─â r─âu; vrednic de regret, de regretat. ÔÇô Din fr. regrettable.
REGRET├üBIL, -─é, regretabili, -e, adj. (Despre o fapt─â, o situa╚Ťie etc.) Care provoac─â p─ârere de r─âu; (vrednic) de regret, de regretat. Singurul lucru regretabil a fost c─â se afla clinica mea ├«n repara╚Ťie. C. PETRESCU, C. V. 206. E regretabil c─â cei ├«n drept n-au luat m─âsuri generale ├«n privin╚Ťa aceasta, ca s─â se evite situa╚Ťiile delicate. REBREANU, P. S. 125. Straniu ╚Öi regretabil rezultat. GHEREA, ST. CR. II 272.
regretábil (re-gre-) adj. m., pl. regretábili; f. regretábilă, pl. regretábile
regretábil adj. m. (sil. -gre-), pl. regretábili; f. sg. regretábilă, pl. regretábile
REGRETÁBIL adj. v. condamnabil.
Regretabil Ôëá neregretabil
REGRETÁBIL, -Ă adj. Demn de părere de rău; (vrednic) de regretat. [Cf. fr. regrettable].
REGRETÁBIL, -Ă adj. care provoacă părere de rău; (vrednic) de regretat. (< fr. regrettable)
REGRET├üBIL ~─â (~i, ~e) (despre ac╚Ťiuni, fapte etc.) Care provoac─â regrete; ├«n stare s─â produc─â un regret. Gre╚Öeal─â ~─â. /<fr. regrettable
regretabil a. ce merit─â a fi regretat.
*regret├íbil, -─â adj. (fr. regrettable). Care poate fi regretat, demn de regret, sup─âr─âtor: o fapt─â regretabil─â, e regretabil c─â fac─ş asta.
REGRETABIL adj. blamabil, condamnabil, criticabil, neîngăduit, neonorabil, nepermis, reprobabil, rușinos, urît, vinovat, (livr.) reprehensibil, (înv.) ocarnic, ocărîtor, rușinător. (O faptă ~.)

Regretabil dex online | sinonim

Regretabil definitie

Intrare: regretabil
regretabil adjectiv
  • silabisire: -gre-