Dicționare ale limbii române

12 definiții pentru reglementa

REGLEMENTÁ, reglementez, vb. I. Tranz. A supune ceva unor norme sau unui regulament, a stabili raporturi legale, a legaliza; a pune în ordine, a aranja. – Din fr. réglementer.
REGLEMENTÁ, reglementez, vb. I. Tranz. A supune ceva unor norme sau unui regulament, a stabili raporturi legale, a legaliza; a pune în ordine, a aranja. – Din fr. réglementer.
REGLEMENTÁ, reglementez, vb. I. Tranz. A supune (ceva) unor norme sau unui regulament, a stabili raporturi legale, a legaliza; a pune în ordine, a aranja, a stabili. Să vedem ce legi reglementează libertatea lor. KOGĂLNICEANU, S. A. 177. Art. 18, 19 și 20 reglementează oastea... darea birului. RUSSO, S. 118. ◊ Fig. Raporturile stabilite între aceste două părți reglementează gradul de simpatie. BOLINTINEANU, O. 428.
reglementá (a ~) (re-gle-) vb., ind. prez. 3 reglementeáză
reglementá vb. (sil. -gle-), ind. prez. 1 sg. reglementéz, 3 sg. și pl. reglementeáză
REGLEMENTÁ vb. 1. (JUR.) a legaliza, a legifera, (înv.) a legiui. (A ~ condițiile de...) 2. a aranja, a orândui, a stabili, (rar) a regula, (înv.) a regularisi. (Și-a ~ situația neclară.)
REGLEMENTÁ vb. I. tr. A stabili norme sau reguli, a supune unor norme; a aranja, a pune în ordine. [< fr. réglementer].
REGLEMENTÁ vb. tr. a stabili norme, reguli, a supune unor norme; a pune în ordine. (< fr. réglementer)
A REGLEMENTÁ ~éz tranz. A aduce în conformitate cu un regulament; a supune unor norme. ~ circulația rutieră. /<fr. réglementer
reglementà v. 1. a supune unor reglemente; 2. a face reglemente.
*regulamentéz v. tr. (d. regulament, ca fr. reglementer d. règlement). Supun unuĭ regulament: a regulamenta o industrie. – Și reglementez pe la 1848.
REGLEMENTA vb. 1. (JUR.) a legaliza, a legifera, (înv.) a legiui. (A ~ condițiile de aprovizionare tehnico-materială.) 2. a aranja, a orîndui, a stabili, (rar) a regula, (înv.) a regularisi. (Și-a ~ situația neclară.)

Reglementa dex online | sinonim

Reglementa definitie

Intrare: reglementa
reglementa verb grupa I conjugarea a II-a
  • silabisire: -gle-