Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

13 defini╚Ťii pentru reglat

REGL├ü, reglez, vb. I. Tranz. 1. A realiza sau a reface starea unui sistem tehnic ale c─ârui m─ârimi caracteristice s-au ab─âtut de la anumite condi╚Ťii impuse. ÔÖŽ A stabili ├«n prealabil valorile m─ârimilor unui sistem tehnic, care trebuie s─â r─âm├ón─â constante ├«n timpul func╚Ťion─ârii sistemului; a potrivi. 2. (Mil.) A potrivi, a ├«ndrepta, a fixa tirul unui tun, al unei arme de foc portabile, al unei unit─â╚Ťi de artilerie etc. pentru distrugerea unui obiectiv. 3. A aranja, a or├óndui, a potrivi. ÔÇô Din fr. r├ęgler.
REGL├ü, reglez, vb. I. Tranz. 1. A realiza sau a reface starea unui sistem tehnic ale c─ârui m─ârimi caracteristice s-au ab─âtut de la anumite condi╚Ťii impuse. ÔÖŽ A stabili ├«n prealabil valorile m─ârimilor unui sistem tehnic, care trebuie s─â r─âm├ón─â constante ├«n timpul func╚Ťion─ârii sistemului; a potrivi. 2. (Mil.) A potrivi, a ├«ndrepta, a fixa tirul unui tun, al unei arme de foc portabile, al unei unit─â╚Ťi de artilerie etc. pentru distrugerea unui obiectiv. 3. A aranja, a or├óndui, a potrivi. ÔÇô Din fr. r├ęgler.
REGL├ü, reglez, vb. I. Tranz. 1. (Tehn.) A realiza sau a reface starea unui sistem tehnic ale c─ârui m─ârimi caracteristice s-au ab─âtut de la anumite condi╚Ťii impuse. ÔÖŽ A institui ├«n prealabil valorile acelor m─ârimi ale unui sistem tehnic, care trebuie s─â r─âm├«n─â constante ├«n timpul func╚Ťion─ârii; a potrivi. 2. (Mil.) A potrivi, a ├«ndrepta, a fixa tirul unui tun, al unei unit─â╚Ťi de artilerie etc. ÔÖŽ A potrivi, a aranja. Viteza reac╚Ťiei este reglat─â.
reglá (a ~) (re-gla) vb., ind. prez. 3 regleáză
regl├í vb. (sil. -gla), ind. prez. 1 sg. regl├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. regle├íz─â
REGLÁ vb. 1. v. acorda. 2. (TEHN.) a aranja, a potrivi, a repara, (pop. și fam.) a meșteri. (A ~ un instrument de măsură.) 3. v. comanda. 4. v. dirija.
A regla Ôëá a deregla
Reglat Ôëá dereglat
REGL├ü vb. I. tr. 1. A reduce sau a m─âri regimul de func╚Ťionare al unui sistem tehnic. 2. (Med.) A reglementa func╚Ťionarea unui organ, a unui sistem etc. dintr-un organism viu. 3. A potrivi tirul unei guri de foc, al unei baterii etc. ÔÖŽ A aranja, a or├óndui, a potrivi. [< fr. r├ęgler].
REGL├ü vb. tr. 1. a reduce sau a m─âri regimul de func╚Ťionare al unui sistem tehnic. 2. (med.) a reglementa func╚Ťionarea unui organ, a unui sistem etc. dintr-un organism viu. 3. a potrivi tirul unei guri de foc, al unei baterii etc. ÔŚŐ a aranja, a or├óndui. (< fr. r├ęgler)
A REGL├ü ~├ęz tranz. 1) (sisteme tehnice, mecanisme etc.) A face s─â func╚Ťioneze normal. 2) (tirul armelor, artileriei etc.) A fixa asupra ╚Ťintei prin corectarea direc╚Ťiei. 3) (ac╚Ťiuni, mi╚Öc─âri, func╚Ťii) A dirija cu scopul de a face regul─â. /<fr. r├ęgler
REGLA vb. 1. (TEHN.) a acorda, a potrivi. (~ aparatul de radio.) 2. (TEHN.) a aranja, a potrivi, a repara, (pop. ╚Öi fam.) a me╚Öteri. (A ~ un instrument de m─âsur─â.) 3. (TEHN.) a comanda, a controla. (A ~ un sistem tehnic.) 4. a dirija, a ├«ndruma. (A ~ circula╚Ťia.)
a-și regla conturile (cu cineva) expr. a pedepsi (pe cineva); a se răzbuna (pe cineva).

Reglat dex online | sinonim

Reglat definitie

Intrare: regla
regla verb grupa I conjugarea a II-a
  • silabisire: -gla
Intrare: reglat
reglat