Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

20 defini╚Ťii pentru registru

REG├ŹSTRU, registre, s. n. 1. Condic─â, caiet, sistem de fi╚Öe etc. ├«n care se ├«nregistreaz─â diferite date ╚Öi acte cu caracter administrativ, comercial etc. ÔŚŐ Registru de bord = jurnal de bord pe o nav─â. Registru de cas─â = condic─â ce se ╚Ťine obligatoriu de c─âtre fiecare casierie ╚Öi ├«n care se ├«nscriu zilnic, ├«n ordine cronologic─â, ├«ncas─ârile ╚Öi pl─â╚Ťile f─âcute de aceasta. Registru de stare civil─â = condic─â ├«n care sunt trecute acte de stare civil─â privitoare la na╚Ötere, c─âs─âtorie, deces etc. 2. Sertar sau clap─â de o╚Ťel, de font─â, de material ceramic etc., care serve╚Öte la reglarea tirajului sau la ├«nchiderea canalelor de fum de la c─âld─ârile de abur sau de la cuptoarele industriale. 3. (Arhit.) Suprafa╚Ť─â cuprins─â ├«ntre dou─â profiluri orizontale de-a lungul unei fa╚Ťade. ÔÖŽ Fiecare dintre zonele ├«n care este ├«mp─âr╚Ťit─â o suprafa╚Ť─â decorativ─â. 4. Ansamblul semnelor de reper care indic─â suprapunerea exact─â a tiparului pe ambele fe╚Ťe ale h├órtiei. 5. (In sintagma) Registrul navelor = institu╚Ťie de stat sau particular─â organizat─â ├«n scopul stabilirii normelor tehnice de construc╚Ťie, de recep╚Ťie ╚Öi de exploatare a navelor. 6. Dispozitiv utilizat ├«n centralele telefonice automate la ├«nregistrarea automat─â a num─ârului telefonului chemat. 7. ├Äntinderea sc─ârii muzicale a unui instrument sau a unei voci, cuprins─â ├«ntre nota cea mai de jos ╚Öi nota cea mai de sus pe care le poate emite instrumentul sau vocea respectiv─â, f─âr─â schimbarea timbrului. ÔÖŽ (Concr.) Grupul tuburilor sau butoanelor de acela╚Öi timbru ale unui instrument muzical. 8. (Inform.) Dispozitiv folosit ├«n calculatoarele electronice, destinat p─âstr─ârii temporare a informa╚Ťiei. ÔÇô Din fr. r├ęgistre, it. registro, germ. Register.
REG├ŹSTRU, registre, s. n. 1. Condic─â, caiet, sistem de fi╚Öe etc. ├«n care se ├«nregistreaz─â diferite date ╚Öi acte cu caracter administrativ, comercial etc. ÔŚŐ Registru de bord = jurnal de bord pe o nav─â. Registru de cas─â = condic─â ce se ╚Ťine obligatoriu de c─âtre fiecare casierie ╚Öi ├«n care se ├«nscriu zilnic, ├«n ordine cronologic─â, ├«ncas─ârile ╚Öi pl─â╚Ťile f─âcute de aceasta. Registru de stare civil─â = condic─â ├«n care sunt trecute acte de stare civil─â privitoare la na╚Ötere, c─âs─âtorie, deces etc. 2. Sertar sau clap─â de o╚Ťel, de font─â, de material ceramic etc., care serve╚Öte la reglarea tirajului sau la ├«nchiderea canalelor de fum de la c─âld─ârile de abur sau de la cuptoarele industriale. 3. (Arhit.) Suprafa╚Ť─â cuprins─â ├«ntre dou─â profiluri orizontale care se ├«ntind pe toat─â lungimea unei fa╚Ťade. ÔÖŽ Fiecare dintre zonele ├«n care este ├«mp─âr╚Ťit─â o suprafa╚Ť─â decorativ─â. 4. Ansamblul semnelor de reper care indic─â suprapunerea exact─â a tiparului pe ambele fe╚Ťe ale h├órtiei. 5. (├Än sintagma) Registrul navelor = institu╚Ťie de stat sau particular─â organizat─â ├«n scopul stabilirii normelor tehnice de construc╚Ťie, de recep╚Ťie ╚Öi de exploatare a navelor comerciale. 6. Dispozitiv utilizat ├«n centralele telefonice automate la ├«nregistrarea automat─â a num─ârului telefonului chemat. 7. ├Äntinderea sc─ârii muzicale a unui instrument sau a unei voci, cuprins─â ├«ntre nota cea mai de jos ╚Öi nota cea mai de sus pe care le poate emite instrumentul sau vocea respectiv─â, f─âr─â schimbarea timbrului. ÔÖŽ (Concr.) Grupul tuburilor sau butoanelor de acela╚Öi timbru ale unui instrument muzical. 8. (Inform.) Dispozitiv folosit ├«n calculatoarele electronice, destinat p─âstr─ârii temporare a informa╚Ťiei. ÔÇô Din fr. r├ęgistre, it. registro, germ. Register.
REG├ŹSTRU, registre, s. n. 1. Condic─â ├«n care se trec ├«ncas─ârile, cheltuielile, trimiterile ╚Öi sosirile h├«rtiilor, rezultatele unor m─âsur─âtori etc. Un furier sl─âb─ânog ╚Öi un majur c─ârunt desf─âceau o lad─â cu registre. CAMILAR, N. I 78. Apostol Bologa lu─â ├«n primire, de la locotenentul pe care venea s─â-l ├«nlocuiasc─â, biuroul cu cele c├«teva registre ╚Öi imprimate. REBREANU, P. S. 129. S─ândulescu, ve╚Önic cu nasu-n registru, f─âcea socoteli. VLAHU╚Ü─é, O. A. III 26. ÔŚŐ Fig. Infernul pentru tine ├Ä╚Öi va deschide negrele registre. TOP├ÄRCEANU, B. 93. ÔŚŐ Registru de bord = jurnal de bord pe o nav─â, v. jurnal (2). Registru de cas─â v. cas─â. Registru de intrare ╚Öi ie╚Öire v. intrare. 2. (Tehn.) Sertar sau clap─â (de o╚Ťel, de font─â, de material ceramic etc.) ac╚Ťionat─â manual sau automat, care serve╚Öte la reglarea tirajului prin varierea sec╚Ťiunii de trecere a gazelor de ardere sau la ├«nchiderea canalelor de fum de la c─âld─ârile de abur sau de la cuptoarele industriale. 3. (Arhit.) Suprafa╚Ť─â cuprins─â ├«ntre dou─â profiluri orizontale care se ├«ntind pe toat─â lungimea unei fa╚Ťade. Registrul de jos, corespunz─âtor parterului, are ferestre mai mici, dreptunghiulare. CAMIL PETRESCU, O. II 596. 4. Ansamblul semnelor de reper care indic─â suprapunerea exact─â a tiparului pe ambele fe╚Ťe ale h├«rtiei. 5. (Muz.) ├Äntinderea sc─ârii muzicale a unui instrument sau a unei voci, cuprins─â ├«ntre nota cea mai de jos ╚Öi cea mai de sus pe care le poate emite instrumentul sau vocea respectiv─â, f─âr─â schimbare de timbru. (Fig.) Imagina╚Ťia lui Arghezi se mi╚Öc─â pe un ├«ntins registru, de la libera asocia╚Ťie vizionar─â p├«n─â la nota╚Ťia exact─â. VIANU, A. P. 266. (Concretizat) Dispozitiv cu care se pun ├«n mi╚Öcare diferite ╚Ťevi de la org─â.
reg├şstru s. n., art. reg├şstrul; pl. reg├şstre
t├│n─â-reg├şstru s. f., g.-d. art. t├│nei-reg├şstru; pl. t├│ne-reg├şstru
reg├şstru s. n., art. reg├şstrul; pl. reg├şstre
t├│n─â-reg├şstru s. f., pl. t├│ne-reg├şstru
REG├ŹSTRU s. 1. v. condic─â. 2. (CONT.) registru de cas─â = jurnal de cas─â; registru de partizi v. cartea mare. 3. (TEHN.) sertar, ╚Öuber, ventil. (~ la o conduct─â.) 4. v. ambitus. 5. (MUZ.) (├«nv.) octoih. (~ul unui instrument de suflat.)
REG├ŹSTRU s. v. con╚Ťinut, cuprins, sumar, tabl─â de materii.
REG├ŹSTRU s.n. 1. Condic─â ├«n care se consemneaz─â diferite date ╚Öi acte oficiale. 2. Dispozitiv cu ajutorul c─âruia se regleaz─â tirajul sau ├«nchiderea unui canal, a unui cilindru. 3. Suprafa╚Ťa dintre dou─â profiluri orizontale care se ├«ntind pe lungimea unei fa╚Ťade. 4. ├Äntinderea sc─ârii muzicale pe care o poate emite un instrument sau o voce. ÔÖŽ (Concr.) Garnitur─â de tuburi de org─â (sau de coarde de clavecin) cu acordaj diferit, dar cu acela╚Öi timbru. 5. Dispozitiv folosit ├«n centralele telefonice automate la dirijarea selec╚Ťiei leg─âturilor. ÔÖŽ Registru de memorie = dispozitiv care face parte din organele de comand─â ╚Öi calcul ale unui calculator electronic. 6. (Poligr.) Ansamblul semnelor de reper care indic─â suprapunerea exact─â a tiparului pe ambele fe╚Ťe ale h├órtiei. [< fr. registre, it. registro, germ. Register].
REG├ŹSTRU s. n. 1. condic─â ├«n care se consemneaz─â diferite date ╚Öi acte oficiale. ÔÖŽ ~ de stare civil─â = condic─â ├«n care sunt ├«nregistrate na╚Öterile, c─âs─âtoriile, decesele etc. 2. dispozitiv cu ajutorul c─âruia se regleaz─â tirajul sau ├«nchiderea unui canal, a unei conducte. 3. (arhit.) suprafa╚Ťa orizontal─â de decora╚Ťie ├«ntre dou─â chenare sau delimitat─â compozi╚Ťional. 4. ├«ntindere a sc─ârii muzicale pe care o poate emite un instrument sau o voce. ÔŚŐ garnitur─â de tuburi (la org─â), de butoane (la acordeon) sau de coarde (la clavecin) cu acordaj diferit, dar cu acela╚Öi timbru. ÔŚŐ (fig.) tr─âs─âturile particulare, tonalitatea proprie unei opere literare, a unui discurs etc. ÔŚŐ ansamblu de idei, de teme etc. 5. dispozitiv folosit ├«n centralele telefonice automate la dirijarea selec╚Ťiei leg─âturilor. 6. (╚Öi s. m.) circuit, dispozitiv din organele de comand─â ╚Öi de calcul ale unui calculator electronic destinat memor─ârii. 7. (poligr.) ansamblul semnelor de reper care indic─â suprapunerea exact─â a tiparului pe ambele fe╚Ťe ale h├órtiei. 8. (mar.) institu╚Ťie de stat, societate care stabile╚Öte normele de construc╚Ťie a navelor, ce trebuie respectate de proprietar sau armator. (< fr. registre, it. registro, germ. Register)
REG├ŹSTRU1 ~e n. Caiet gros de format mare ├«n care se ├«nscriu diferite date sau ├«nsemn─âri cu caracter administrativ; condic─â; catastif. /<fr. registre, germ. Register, lat. register
REG├ŹSTRU2 ~e n. tehn. 1) Plac─â care serve╚Öte la reglarea deschiderii sau ├«nchiderii unei conducte. 2) (la sta╚Ťiile telefonice automate) Dispozitiv care serve╚Öte la selectarea automat─â a num─ârului de telefon chemat. 3) arhit. Suprafa╚Ť─â cuprins─â ├«ntre dou─â profiluri orizontale de-a lungul unei fa╚Ťade. /<fr. registre, germ. Register, lat. register
REG├ŹSTRU3 ~e n. Scar─â muzical─â a unui instrument sau a unei voci, cuprins─â ├«ntre nota cea mai de jos ╚Öi nota cea mai de sus. /<fr. registre, germ. Register, lat. register
registru n. 1. carte în care se înscriu acte sau afaceri zilnice; 2. Muz. întinderea scării vocale.
*reg├şstru n., pl. e (fr. r├ęgistre, d. mlat. regesta, lucrur─ş f─âptuite; it. registro). Condic─â, mare ca─şet scor╚Ťit ├«n care se trec cheltu─şelile, ├«ncas─ârile, trimeterile ╚Öi sosirile h├«rtiilor ╚Ö. a. Muz. ├Äntinderea sc─âri─ş vocale. La org─â, m├«ner pe care-l trag─ş la diferite c├«ntece.
registru s. v. CONȚINUT. CUPRINS. SUMAR. TABLĂ DE MATERII.
REGISTRU s. 1. catastif, condică, (rar) carte, (înv. și reg.) metrică, protocol, (înv.) caid, defter, izvod, opis, tartaj, terfelog, (turcism înv.) tefter. (Înscris în ~.) 2. (CONT.) registru de partizi = maestru, cartea mare. 3. (TEHN.) sertar, șuber, ventil. (~ la o conductă.) 4. (MUZ.) ambitus, diapazon, întindere. (~ unei voci.) 5. (MUZ.) (înv.) octoih. (~ unui instrument de suflat.)
registru (it. registro; fr. registre; germ. Register; engl. register) I. Set omogen de sunete muzicale delimitat, dintr-un spa╚Ťiu mai larg [ambitus (1)], pe criteriul ├«n─âl╚Ťimii (2) relative sau ╚Öi al modului de emitere. Pentru precizarea unui r. oarecare este necesar s─â se stabileasc─â a) repertoriul de obiecte sonore muzicale ├«n cadrul c─âreia se opereaz─â delimitarea ╚Öi sistemul de organizare pe care acesta ├«l presupune ╚Öi b) criteriul pe baza c─âruia se efectueaz─â compartimentarea pe r. C├óteva ex.: scara general─â sonor─â (v. frecven╚Ť─â) sau ambitusul se divide, dup─â ├«n─âl╚Ťimea relativ─â, ├«n r. grav, mediu ╚Öi acut. R. considerate sunt relativ net delimitate ├«n extremit─â╚Ťi; limitarea ├«n diviziuni depinde ├«ns─â de sistemul (II) intona╚Ťional care st─â la baza sc─ârii muzicale, ╚Öi deci ╚Öi a r. Astfel, r. care presupune unul din sistemele de intona╚Ťie netemperate (v. temperare) con╚Ťine teoretic un num─âr infinit de obiecte sonore muzicale, pe c├ónd cel care se fondeaz─â pe unul din sistemele intona╚Ťionale temperate con╚Ťine un num─âr precis determinabil de obiecte sonore. Diapazonul (3) cl. se ├«mparte, dup─â modul de emitere a sunetelor, ├«n r. armonicelor*, 1, 3, ╚Öi 5, departajare coinciz├ónd aprox. cu cu cea operat─â pe criteriul ├«n─âl╚Ťimii relative. ├Än diapazonul vocii (1) umane se disting, dup─â tipul de emisie, r. vocii ÔÇ×de pieptÔÇŁ ╚Öi r. vocii ÔÇ×de capÔÇŁ. II. 1. (fr. jeu; germ. Register; Stimme╚Ö engl. diapason) (la org─â* ╚Öi, p. ext., la clavecin*) Ansamblul tuturor sunetelor care pot fi emise de un set de tuburi construite pe acelea╚Öi principii, cu aceea╚Öi form─â ╚Öi din acela╚Öi material ╚Öi aduse ├«n stare de func╚Ťionare prin ac╚Ťionarea aceleia╚Öi (acelora╚Öi) manete. 2. (fr. registre; germ. registerzug) Mecanismul prin care tuburile, coardele sau lamele r. (II, 1) sunt aduse ├«n stare de func╚Ťionare.
registru, registre s. n. (intl.) cazier judiciar, antecedente penale.

Registru dex online | sinonim

Registru definitie

Intrare: registru
registru substantiv neutru
Intrare: ton─â-registru
ton─â-registru substantiv feminin