Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

36 defini╚Ťii pentru regin─â

REG├ŹN─é, regine, s. f. 1. Suverana unui regat. 2. So╚Ťie de rege. 3. Fig. Ceea ce de╚Ťine o pozi╚Ťie privilegiat─â, important─â, dominant─â ├«ntr-un anumit domeniu. 4. Compus: regina-nop╚Ťii = nume dat unor plante de gr─âdin─â cu flori albe, ro╚Öietice sau violete care se deschid la c─âderea nop╚Ťii ╚Öi r─âsp├óndesc un miros pl─âcut (Nicotiana). 5. (Entom.) Albin─â femel─â fecund─â, care depune ou─â; matc─â. 6. Piesa cea mai important─â la jocul de ╚Öah, dup─â rege, care poate fi mutat─â ├«n orice direc╚Ťie, at├ót ├«n linie dreapt─â c├ót ╚Öi ├«n diagonal─â; dam─â. ÔÇô Din lat. regina.
REG├ŹN─é, regine, s. f. 1. Femeie care de╚Ťine prerogativele unui rege, fiind suverana unui regat. 2. So╚Ťie de rege. 3. Fig. Ceea ce de╚Ťine o pozi╚Ťie privilegiat─â, important─â, dominant─â, ├«ntr-un anumit domeniu. 4. Compus: regina-nop╚Ťii = nume dat unor plante de gr─âdin─â cu flori albe, ro╚Öietice sau violete care se deschid la c─âderea nop╚Ťii ╚Öi r─âsp├óndesc un miros pl─âcut (Nicotiana). 5. (Entom.) Albin─â femel─â fecund─â, care depune ou─â: matc─â. 6. Piesa cea mai important─â la jocul de ╚Öah, dup─â rege, care poate fi mutat─â ├«n orice direc╚Ťie, at├ót ├«n linie dreapt─â c├ót ╚Öi ├«n diagonal─â; dam─â. ÔÇô Din lat. regina.
REG├ŹN─é, regine, s. f. 1. Femeie care de╚Ťine prerogativele unui rege, fiind suverana unui regat; so╚Ťie de rege. V. doamn─â (2). F─âcliile ridic─â ÔÇô se mi╚ÖcÔÇÖ├«n line pasuri, Duc├«nd la groap─â trupul reginei dun─ârene. EMINESCU, O. I 92. Stanislav... ╚Öi so╚Ťia sa... se proclamar─â rege ╚Öi regin─â Poloniei. NEGRUZZI, S. I 178. 2. Fig. Persoan─â sau lucru, (ora╚Ö, ╚Ťar─â etc.) care de╚Ťine o pozi╚Ťie privilegiat─â, socotit─â dominant─â, important─â. Trecut-ai c├«nd ceru-i c├«mpie senin─â, Cu r├«uri de lapte ╚Öi flori de lumin─â, C├«nd norii cei negri par sombre palate, De luna regin─â pe r├«nd vizitate. EMINESCU, O. I 37. Nobilul castelan, subt ochii dalbei regine a cugetelor sale, se pornea c─âlare pe falnicu-i arm─âsar. ODOBESCU, S. III 54. A mea privire... Cu jale se opre╚Öte pe un ora╚Ö t─âcut, Vene╚Ťia, regin─â ce-n mare se oglind─â. ALECSANDRI, P. III 4. ÔŚŐ Compuse: regina-nop╚Ťii = nume dat unor plante de gr─âdin─â din familia solaneelor, cu flori albe, ro╚Öietice sau violete, care se deschid mai ales la c─âderea nop╚Ťii ╚Öi r─âsp├«ndesc un miros puternic (Nicotiana); floarea-reginei v. floare. 3. (Entom.) Albin─â femel─â fecund─â care depune ou─âle; matc─â. 4. Pies─â la jocul de ╚Öah care poate fi mutat─â ├«n orice direc╚Ťie, at├«t ├«n linie dreapt─â c├«t ╚Öi ├«n diagonal─â; dam─â (II 2).
!flo├írea-reg├şnei (plant─â) s. f. art., g.-d. art. fl├│rii-reg├şnei
!reg├şna-n├│p╚Ťii (plant─â) s. f. art., g.-d. art. reg├şnei-n├│p╚Ťii
!reg├şna-p├ę╚Ötilor/reg├şna-p├ę╚Ötelui (pe╚Öte) s. f., g.-d. art. reg├şnei-p├ę╚Ötilor/reg├şnei-p├ę╚Ötelui
reg├şn─â s. f., g.-d. art. reg├şnei; pl. reg├şne
flo├írea-reg├şnei s. f.
reg├şna-n├│p╚Ťii (bot.) s. f.
reg├şna-p├ę╚Ötilor/p├ę╚Ötelui (zool.) s. f.
reg├şn─â s. f., g.-d. art. reg├şnei; pl. reg├şne
BETEALA-REG├ŹNEI s. v. dr─âgaic─â, s├ónzian─â alb─â.
REGINA-STÉLELOR s. v. vega.
REG├ŹN─é s. 1. suveran─â, (├«nv. ╚Öi pop.) cr─âias─â. (~ Angliei.) 2. v. dam─â. 3. (SPORT) dam─â. (~ la jocul de ╚Öah.) 4. (ENTOM.) ├«mp─âr─âteas─â, mam─â, matc─â, (reg.) cr─âias─â, cr─âi╚Ť─â, musc─â-mare. (~ albinelor.) 5. (IHT.; Eupomotis gibbosus) (reg.) ochean, reginic─â, sine╚Ö, soare, sorel, sorete, sticlete, caracud─â-colorat─â, caras-galben, ├«mp─âratul-pe╚Ötilor, m├óna-diavolului, regele-pe╚Ötilor, trei-colori. 6. (BOT.) regina-nop╚Ťii (Nicotiana alata ╚Öi silvestris) = (reg.) tutun, tutuna╚Ö, floarea-duhanului, floarea-miresei, floarea-nop╚Ťii, floare-de-tabac.
REG├ŹN─é s.f. 1. So╚Ťie de rege; suveran─â a unui regat. 2. (Fig.) Persoan─â, lucru cu o pozi╚Ťie privilegiat─â, dominant─â. 3. Matc─â (de albine). 4. Piesa cea mai ├«nsemnat─â la jocul de ╚Öah dup─â rege. [< lat. regina].
REG├ŹN─é s. f. 1. so╚Ťie de rege; suveran─â a unui regat. 2. (fig.) persoan─â, lucru cu o pozi╚Ťie privilegiat─â, dominant─â. 3. matc─â (de albine). 4. piesa cea mai ├«nsemnat─â la jocul de ╚Öah dup─â rege. (< lat. regina)
regin─â f. 1. so╚Ťia regelui sau principes─â suveran─â a unui Stat; 2. fig. prima, cea mai frumoas─â: roza e regina florilor, regina balului; 3. se zice de ceeace exercit─â o domnie comparat─â cu a reginelor: opiniunea e regina lumii; 4. a doua pies─â ├«n jocul de ╚Öah. ÔĽĹ a. suveran: voi urma╚Ťi cu repegiune cuget─ârile regine EM.
*reg├şn─â f., pl. e (lat. regina). So╚Ťie de rege sa┼ş suveran─â a unu─ş stat. Fig. Moda e regina lumi─ş. Prima, cea ma─ş frumoas─â: regina florilor (roza), regina balulu─ş. A do┼şa p─şes─â la jocu de ╚Öah. Regina albinelor, albina care face o┼ş─â ╚Öi care e ma─ş mare de c├«t cele-lalte (matca). Floarea regine─ş, tudeli╚Ť─â.
beteala-reginei s. v. DRĂGAICĂ. SÎNZIANĂ ALBĂ.
regina-stelelor s. v. VEGA.
REGIN─é s. 1. suveran─â, (├«nv. ╚Öi pop.) cr─âias─â. 2. dam─â, (├«nv.) cr─âias─â, cr─âi╚Ť─â. (~ la jocul de c─âr╚Ťi.) 3. (SPORT) dam─â. (~ la jocul de ╚Öah.) 4. (ENTOM.) ├«mp─âr─âteas─â, mam─â, matc─â, (reg.) cr─âias─â, cr─âi╚Ť─â, musc─â-mare. (~ albinelor.) 5. (IHT.; Eupomotis gibbosus) (reg.) ochean, reginic─â, sine╚Ö, soare, sorel, sorete, sticlete, caracud─â-colorat─â, caras-galben, ├«mp─âratul-pe╚Ötilor, m├«na-diavolului, regele-pe╚Ötilor, trei-colori. 6. (BOT.) regina-nop╚Ťii (Nicotiana alata ╚Öi silvestris) = (reg.) tutun, tutuna╚Ö, floarea-duhanului, floarea-miresei, floarea-nop╚Ťii, floare-de-tabac.
QUEEN CHARLOTTE ISLANDS [kuin ╚Öa:l╔Öt ail╔Öndz] (INSULELE REGINA CHARLOTTE), arhipelag canadian ├«n Oc. Pacific, alc─âtuit din 150 de insule, extins de-a lungul coastelor vestice canadiene (British Columbia) de care este separat prin str. Hecate (160 km l─â╚Ťime); 9,6 mii km2. Ins. pr.: Graham (6,5 mii km2), Moresby (2,6 mii km2), Louise, Lyell, Kunghit. Ora╚Öe pr.: Masset, Skidegate, Rose Harbour, Sandspit. Relief muntos, alc─âtuit din roci cristaline ╚Öi vulcanice, cu alt. max. de 1.202 m, acoperit cu p─âduri. Expl. forestiere ╚Öi carbonifere. Pescuit. Cre╚Öterea animalelor. Arhipelagul a fost vizitat de spaniolul Juan P├ęrez (1774) ╚Öi de c─âpitanul englez James Cook (1778) ╚Öi explorat ├«n 1787 de navigatorul britanic George Dixon. ├Än acest arhipelag tr─âiesc mul╚Ťi indieni haida.
QUEEN ELIZABETH ISLANDS [kuin iliz╔Öbeth ail╔Öndz] (INSULELE REGINA ELIZABETH), grup de insule ├«n N Arhipelagului Arctic Canadian, extins ├«ntre str. McClure ╚Öi canalul Lancaster Sound, incluz├ónd insulele Ellesmere, Sverdrup, Parry ╚Öi Devon; 414,4 mii km2. Probabil c─â au fost vizitate vizitate de vikingi ├«n jurul anului 1000. Descoperite ╚Öi par╚Ťial explorate (1615-1616) de navigatorii englezi William Baffin ╚Öi Robert Bylot ╚Öi redescoperite de John Ross, ├«n 1818, care a confirmat existen╚Ťa lor. Numite astfel ├«n 1853, ├«n onoarea reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii.
QUEEN MARY COAST [kuin meari kost] (╚Ü─éRMUL REGINEI MARY), por╚Ťiune a coastei antarctice, apar╚Ťin├ónd Australiei, extins─â ├«ntre capul Filchner (91┬░53ÔÇ▓ long. E) ╚Öi c. 102┬░ long. E, cu alt. de c. 1.300 m. Explorat─â de britanicul D. Mawson (1911-1914). Aici se afl─â sta╚Ťiunile de cercet─âri ruse Mirn├«i ╚Öi Pionerskaia.
QUEEN MAUD LAND [kuin mod l├Žnd] (╚ÜARA REGINEI MAUD), por╚Ťiunea interioar─â a continentului antarctic, situat─â ├«ntre 20┬░ long. V ╚Öi 45┬░ long. E, respectiv ├«ntre Enderby Land (la E) ╚Öi Coats Land (la V), descoperit─â ├«n 1930 de o expedi╚Ťie norvegian─â ├«n frunte cu Hjalmar Riiser-Larsen. Revendicat─â de Norvegia ├«n 1939 ╚Öi declarat─â dependen╚Ť─â a acesteia ├«n 1949. Relief muntos, acoperit cu ghea╚Ť─â.
QUEEN MAUD MOUNTAINS [kuin mod m╔Öunteinz] (MUN╚ÜII REGINEI MAUD), sistem muntos ├«n Antarctica, apar╚Ťin├ónd catenei transantarctice, extins pe 805 km lungime, ├«ntre 175┬░ long. E ╚Öi 145┬░ long. V, la NE de ghe╚Ťarul de ╚Öelf Ross. Alt. max.: 4.068 m (vf. Nansen). Descoperit ├«n 1911 de Roald Amundsen. Z─âc─âminte de c─ârbuni.
REGINA ALEXANDRA v. Queen Alexandra Range.
REGINA CHARLOTTE, Insulele ~ v. Queen Charlotte Islands.
REGINA ELIZABETH, Insulele ~ v. Queen Elizabeth Islands.
REGINA MARY, Țărmul ~ v. Queen Mary Coast.
REGINA MAUD, Mun╚Ťii ~ v. Queen Maud Mountains.
REGINA MAUD, Țara ~ v. Queen Maud Land.
REGINA STELELOR, nume popular al stelei Vega din constela╚Ťia Lira.
NICOTIANA L.. REGINA NOPȚII. fam Solanaceae. Gen originar din regiunile tropicale și subtropicale ale Americii și Auastraliei, pînă la 65 de specii erbacee, semilemnoase, arbuști, anuale sau vivace. Flori hermafrodite (caliciul tubular sau campanulat, 5-fidat, corolă tubuloasă sau campanulatăcu 5 lacinii plicate, stamine egale) nulată cu 5 lacinii plicate, albe, galbene, rar roșii, în raceme, foarte rar solitare, în axa frunzei sau panicule, se deschid deseori numai noaptea. Fruct, capsulă. Frunze mari, întregi, glandulos-pubescente.
din spate regin─â, din fa╚Ť─â ruin─â expr. v. din spate liceu, din fa╚Ť─â muzeu.
regina nop╚Ťii s. f. (intl.) dub─â a poli╚Ťiei folosit─â pentru transportul persoanelor re╚Ťinute ├«n timpul raziilor nocturne.

Regin─â dex online | sinonim

Regin─â definitie

Intrare: regin─â
regin─â substantiv feminin
Intrare: floarea-reginei
floarea-reginei substantiv feminin articulat (numai) singular
Intrare: regina-nop╚Ťii
regina-nop╚Ťii substantiv feminin articulat (numai) singular
Intrare: regina-peștelui
regina-peștilor substantiv feminin articulat (numai) singular
regina-peștelui substantiv feminin articulat (numai) singular
Intrare: beteala-reginei
beteala-reginei substantiv feminin articulat (numai) singular botanic─â