Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

16 defini╚Ťii pentru regim

REG├ŹM, regimuri, s. n. 1. Sistem de organizare ╚Öi de conducere a vie╚Ťii economice, politice ╚Öi sociale a unui stat; form─â de guvern─âm├ónt a unui stat. ÔŚŐ Regim parlamentar = form─â de guvern─âm├ónt ├«n care puterea suprem─â ├«n stat este de╚Ťinut─â de un parlament. Regim preferen╚Ťial = acordare de avantaje ├«n rela╚Ťiile de comer╚Ť exterior de c─âtre un stat altui stat, pe baz─â de reciprocitate. ÔÖŽ Perioad─â de guvernare a unui rege, a unui partid politic etc. 2. Sistem de norme sau de reguli proprii activit─â╚Ťii sau vie╚Ťii dintr-o institu╚Ťie, dintr-o ├«ntreprindere etc.; conven╚Ťie prin care se stabilesc anumite drepturi ╚Öi obliga╚Ťii. ÔÖŽ Mod de via╚Ť─â, totalitatea condi╚Ťiilor de via╚Ť─â, de lucru etc. dintr-un anumit loc. ÔÖŽ Totalitatea regulilor impuse modului de via╚Ť─â sau de alimenta╚Ťie a unei persoane (suferinde). ÔŚŐ Regim alimentar = folosire a alimentelor ╚Öi a b─âuturilor ├«n conformitate cu anumite reguli impuse de condi╚Ťiile de s─ân─âtate sau de boal─â ale unei persoane. 3. (Tehn.) Ansamblu condi╚Ťiilor externe invariabile care, pentru un anumit interval de timp, determin─â dispozi╚Ťia, func╚Ťionarea sau modul de utilizare a unor sisteme tehnice. ÔÖŽ Regim hidrologic = ansamblul m─ârimilor variabile caracteristice unei ape sau unui bazin hidrografic. Regim hidric = ansamblul fenomenelor de mi╚Öcare ╚Öi de re╚Ťinere a apei ├«n sol. Regim vamal = totalitatea dispozi╚Ťiilor legale care reglementeaz─â modul de stabilire ╚Öi aplicare a taxelor vamale. Regim de economii = sistem de m─âsuri av├ónd ca scop folosirea c├ót mai ra╚Ťional─â a resurselor materiale, financiare ╚Öi de munc─â ├«n vederea ob╚Ťinerii unor rezultate c├ót mai bune. 4. Raport gramatical dintre dou─â cuvinte care sunt ├«n a╚Öa fel legate ├«ntre ele, ├«nc├ót unul depinde de cel─âlalt ╚Öi cap─ât─â forma cerut─â de cuv├óntul de care depinde. ÔÇô Din fr. r├ęgime.
REG├ŹM, regimuri, s. n. 1. Sistem de organizare ╚Öi de conducere a vie╚Ťii economice, politice ╚Öi sociale a unui stat; form─â de guvern─âm├ónt a unui stat. ÔŚŐ Regim parlamentar = form─â de guvern─âm├ónt ├«n care puterea suprem─â ├«n stat este de╚Ťinut─â de un parlament. Regim preferen╚Ťial = acordare de avantaje ├«n rela╚Ťiile de comer╚Ť exterior de c─âtre un stat altui stat, pe baz─â de reciprocitate. ÔÖŽ Perioad─â de guvernare a unui rege, a unui partid politic etc. 2. Sistem de norme sau de reguli proprii activit─â╚Ťii sau vie╚Ťii dintr-o institu╚Ťie, dintr-o ├«ntreprindere etc., conven╚Ťie prin care se stabilesc anumite drepturi ╚Öi obliga╚Ťii. ÔÖŽ Mod de via╚Ť─â, totalitatea condi╚Ťiilor de via╚Ť─â, de lucru etc. dintr-un anumit loc. ÔÖŽ Totalitatea regulilor impuse modului de via╚Ť─â sau de alimentare a unei persoane (suferinde). ÔŚŐ Regim alimentar = folosire a alimentelor ├«n conformitate cu anumite reguli impuse de condi╚Ťiile de s─ân─âtate sau de boal─â a unei persoane. 3. (Tehn.) Ansamblu de condi╚Ťii externe invariabile care, pentru un anumit interval de timp, determin─â dispozi╚Ťia, func╚Ťionarea sau modul de utilizare a unor sisteme tehnice. ÔÖŽ Regim hidrologic = ansamblu m─ârimilor variabile caracteristice unei ape sau unui bazin hidrografic. Regim hidric = ansamblu fenomenelor de mi╚Öcare ╚Öi de re╚Ťinere a apei ├«n sol. 4. Raport gramatical dintre dou─â cuvinte care sunt ├«n a╚Öa fel legate ├«ntre ele, ├«nc├ót unul depinde de cel─âlalt ╚Öi cap─ât─â forma cerut─â de cuv├óntul de care depinde. ÔÇô Din fr. r├ęgime.
REG├ŹM, regimuri, s. n. 1. Sistem de organizare ╚Öi de conducere a vie╚Ťii economice, politice ╚Öi sociale a unui stat; form─â de guvern─âm├«nt a unui stat. S─â serveasc─â interesele unei st─âri de lucruri nerecunoscute de puterile garante ╚Öi s─â dea astfel mai mult─â t─ârie regimului de azi. BOLINTINEANU, O. 420. Strigarea ob╚Ötiei este... giudecata regimului trecut, ├«n care nimic nu e uitat, de la vechile privilegii p├«n─â la ╚Öcoale. RUSSO, S. 115. ÔŚŐ Regim parlamentar = form─â de guvem─âm├«nt ├«n care puterea suprem─â ├«n stat este de╚Ťinut─â de un parlament. Auzim necontenit vorbindu-se de guvernul constitu╚Ťional, de formele ╚Öi uzan╚Ťele regimului parlamentar. KOG─éLNICEANU, S. A. 132. Criz─â de regim v. criz─â. ÔÖŽ Perioad─â de guvernare a unui rege, a unui partid politic etc. Oare evenimentele astea din urm─â, ├«nt├«mplate sub regimul t─âu... s─â fie realizarea acelor promisiuni ale tale? HASDEU, I. V. 197. 2. Sistem de norme sau de reguli proprii activit─â╚Ťii sau vie╚Ťii dintr-o institu╚Ťie, dintr-o ├«ntreprindere etc.; conven╚Ťie prin care se stabilesc anumite drepturi ╚Öi obliga╚Ťii. Regimul de protec╚Ťie a muncii. Regimul spitalelor. Regimul de economii este o metod─â de gospod─ârire proprie socialismului. ÔŚŐ Regim dotal v. dotal. ÔÖŽ Mod de via╚Ť─â, totalitatea condi╚Ťiilor de via╚Ť─â, de lucru etc. dintr-un anumit loc. A c─âutat o clim─â bl├«nd─â pentru boala sa de piept, urmare a regimului de carcer─â dur─â cu care ├«╚Öi ├«ncepuse experien╚Ťa revolu╚Ťionar─â. SADOVEANU, E. 52. To╚Ťi tr─âiau sub un regim de control reciproc. C. PETRESCU, C. V. 42. ÔŚŐ Regim celular v. celular. ÔÖŽ Totalitatea regulilor impuse modului de via╚Ť─â sau de alimentare al cuiva (mai ales al unui om suferind). ÔŚŐ Fig. Pune╚Ťi arta la regim. VLAHU╚Ü─é, P. 85. 3. (Tehn.) Ansamblul valorilor pe care le au, ├«ntr-un moment dat, m─ârimile care caracterizeaz─â condi╚Ťiile de utilizare a unui sistem tehnic (ma╚Öin─â, aparat, instala╚Ťie, construc╚Ťie etc.). 4. Raport gramatical dintre dou─â cuvinte care s├«nt ├«n a╚Öa fel legate ├«ntre ele, ├«nc├«t unul at├«rn─â de cel─âlalt ╚Öi cap─ât─â forma cerut─â de cuv├«ntul de care depinde. V. complement.
reg├şm s. n., pl. reg├şmuri
reg├şm s. n., pl. reg├şmuri
REG├ŹM s. 1. guvern─âm├ónt. (~ democratic.) 2. v. guvernare. 3. v. or├ónduire. 4. fel, gen, manier─â, mod, modalitate, sistem, stil. (~ de via╚Ť─â.) 5. v. rec╚Ťiune. 6. diet─â, (├«nv.) cump─ât, post. (Un ulceros care ╚Ťine ~ sever.)
REG├ŹM s.n. 1. Modul de organizare a vie╚Ťii economice, politice ╚Öi sociale a unui stat. 2. Sistem de norme, proprii activit─â╚Ťii unei institu╚Ťii, unei ├«ntreprinderi etc. ÔÖŽ Totalitatea regulilor impuse modului de via╚Ť─â ╚Öi de alimentare al cuiva. 3. Totalitatea condi╚Ťiilor de func╚Ťionare la un moment dat a unui sistem tehnic. 4. Raport gramatical dintre dou─â cuvinte, astfel legate ├«nc├ót ele sunt dependente unul de altul. [< fr. r├ęgime].
REG├ŹM s. n. 1. mod, sistem de organizare a vie╚Ťii economice, politice ╚Öi sociale a unui stat. 2. ansamblu de reglement─âri proprii activit─â╚Ťii unei institu╚Ťii, ├«ntreprinderi etc. ÔŚŐ totalitatea regulilor impuse modului de via╚Ť─â ╚Öi de alimentare al cuiva. ÔÖŽ ~ de economii = sistem de m─âsuri privind folosirea c├ót mai ra╚Ťional─â a resurselor materiale, financiare ╚Öi de munc─â; ~ fluvial = evolu╚Ťie medie a debitelor unei ape curg─âtoare ├«n timp de un an. 3. totalitatea condi╚Ťiilor de func╚Ťionare la un moment dat a unui sistem tehnic. 4. mod de evolu╚Ťie ciclic─â a unui fenomen natural. 5. (lingv.) rec╚Ťiune. (< fr. r├ęgime)
REG├ŹM ~uri n. 1) Form─â de guvern─âm├ónt a unui stat; guvernare. ~ parlamentar. 2) Sistem de reglementare a unei activit─â╚Ťi sau de func╚Ťionare a unei institu╚Ťii sau ├«ntreprinderi. 3) Ansamblu de condi╚Ťii care determin─â func╚Ťionarea unui sistem tehnic. 4) lingv. Raport gramatical dintre dou─â cuvinte dependente unul de altul. ~ul verbului. 5) Totalitate a condi╚Ťiilor de via╚Ť─â, de lucru etc. a unei persoane; mod de via╚Ť─â. 6) Totalitate a regulilor impuse modului de via╚Ť─â sau de alimentare a unui bolnav. /<fr. r├ęgime
regim n. 1. mod de a guverna: regim reprezentativ; 2. mod regulat de a tr─âi, de a se nutri: a urma un regim; 3. regule dup─â cari se contracteaz─â o c─âs─âtorie ├«n ceeace prive╚Öte proprietatea, folosin╚Ťa ╚Öi administra╚Ťiunea averii: regim dotal; 4. Gram. vorb─â ce completeaz─â pe alta: regim direct, regim indirect.
*reg├şm n., pl. ur─ş ╚Öi e (fr. r├ęgime, d. lat. r├ęgimen, regiminis, conducere, d. r├ęgere, a guverna. V. regent. Cp. cu specimen). Modu de a guverna, forma guvernulu─ş, guvern: regim monarhic, regim reprezentativ. Regul─â de tra─ş, modu de a te nutri: a urma regimu vegetarian. Conven╚Ťiune matrimonial─â, regulele dup─â care se convine s─â se administreze o zestre: regim dotal. Gram. Ob─şect, vorb─â care o completeaz─â pe alta, vorb─â care depinde de alta: regim direct (acuzativu), regim indirect (dativu).
REGIM s. 1. (POLITIC─é) guvern─âm├«nt. (~ democratic.) 2. (POLITIC─é) conducere, guvernare. (S-a instaurat un nou ~ ├«n acel stat.) 3. or├«nduire, sistem, societate. (~ capitalist.) 4. fel, gen, manier─â, mod, modalitate, sistem, stil. (~ de via╚Ť─â.) 5. (GRAM.) rec╚Ťiune. 6. diet─â, (├«nv.) cump─ât, post. (Un ulceros care ╚Ťine ~ sever.)
regim de curgere a curentului (sedim.), (engl.= flow regim) parametru al unui curent eolian sau acvatic apreciat prin formele de fund care se nasc ├«n patul s─âu. Se pot distinge r.c.c. inf., c├ónd energia curentului este mic─â ╚Öi se trece progresiv de la un pat neted la un pat cu microondula╚Ťii ╚Öi macroondula╚Ťii, ╚Öi r.c.c. sup. materializat printr-un pat plan.
REGIM date caracteristice privind func╚Ťionarea unui sistem ├«n condi╚Ťiile date. Regimul de zbor, exprim─â valorile elementelor caracteristice zborului (vitez─â, ├«n─âl╚Ťime, tura╚Ťia motorului etc.), pentru o anumit─â misiune ╚Öi un anumit interval de timp. Regimul de croazier─â, exprim─â valorile func╚Ťion─ârii motorului unei aeronave care execut─â un zbor de lung─â durat─â, pentru a realiza un consum optim de combustibil, valoarea for╚Ťei de propulsie fiind inferioar─â regimului nominal. Regimul de foc, cantitatea de gloan╚Ťe, rachete sau bombe care se pot trage cu o gur─â de foc sau o instala╚Ťie ├«ntr-un timp dat, fiind determinat─â de calit─â╚Ťile fizice ╚Öi mecanice ale materialului din care este confec╚Ťionat─â ╚Ťeava (dep─â╚Öirea anumitor valori put├ónd produce uzura ╚Öi degradarea rapid─â a gurii de foc), depinz├ónd ╚Öi de calibrul piesei, ├«nc─ârc─âtura de azv├órlire, durata tragerii ╚Öi temperatura aerului.
REG├ŹM (< fr.) s. n. 1. (FIZ., TEHN.) Ansamblu de structuri sau de evolu╚Ťii ale unui sistem fizic sau tehnic, determinat, ├«ntr-un interval de timp limitat, de anumite condi╚Ťii externe invariabile. Evolu╚Ťia ├«n timp a unui sistem fizic sau tehnic este caracterizat─â printr-o succesiune de r., care constituie serviciul sistemului respectiv. Dup─â modul de varia╚Ťie ├«n timp al m─ârimilor al m─ârimilor caracteristice ale sistemului, r. poate fi: static, dac─â nici una dintre m─ârimile lui de stare nu variaz─â ├«n timp ╚Öi nu au loc transferuri sau transform─âri de energie; sta╚Ťionar, dac─â m─ârimile de stare ale sistemului nu variaz─â ├«n timp, dar au loc transferuri sau transform─âri de energie; permanent, dac─â m─ârimile de stare ale sistemului variaz─â periodic ├«n timp; nesta╚Ťionar, dac─â m─ârimile de stare variaz─â ├«n timp, ╚Öi tranzitoriu, dac─â cel pu╚Ťin o m─ârime de stare variaz─â ├«n timp, ca urmare a trecerii sistemului dintr-un regim static, sta╚Ťionar sau permanent ├«ntr-alt regim static, sta╚Ťionar sau permanent. ÔÇô R. deformant, regim periodic de func╚Ťionare a re╚Ťelelor electrice de curent alternativ ├«n care exist─â curen╚Ťi sau tensiuni care nu variaz─â sinusoidal ├«n timp. Apare fie datorit─â elementelor de circuit neliniare (redresoare, bobine cu miez feromagnetic saturat etc.), fie datorit─â faptului c─â tensiunile de alimentare nu sunt riguros sinusoidale. 2. (TEHN.) Ansamblu de condi╚Ťii externe invariabile, care, pentru un anumit interval de timp, determin─â pozi╚Ťia func╚Ťionarea sau modul de utilizare a unor sisteme tehnice (ma╚Öini, aparate, instala╚Ťii, cl─âdiri etc.). Condi╚Ťiile externe pot fi: a) valorile anumitor m─ârimi func╚Ťionale caracteristice (cuplu, putere, vitez─â, presiune, temperatur─â, tensiune electric─â etc.), ├«n cazul r. de func╚Ťionare, sau b) valorile m─ârimilor ce caracterizeaz─â fie condi╚Ťiile ├«n care este utilizat un sistem tehnic, fie condi╚Ťiile ├«n care se efectueaz─â un proces tehnic, ├«n cazul r. de utilizare. Din punctul de vedere al condi╚Ťiilor generale, r. de f. al unui sistem tehnic poate fi: nominal, c├ónd este corespunz─âtor condi╚Ťiilor pentru care a fost construit, uzual ╚Öi accidental, c├ónd este provocat de defecte interne sau de cauze exterioare. Din punctul de vedere al sarcinii, se deosebesc r. de subsarcin─â, de plin─â sarcin─â, adic─â de mers ├«n sarcin─â nominal─â, ╚Öi de suprasarcin─â. Pentru motoarele termice se definesc ╚Öi r. economic (r. ├«n care motorul func╚Ťioneaz─â cu consum minim de combustibil). 3. (HIDROTEHN.) Regim hidrologic, regim definit de ansamblul m─ârimilor variabile caracteristice unei ape sau unui bazin hidrografic (debitul apelor din precipita╚Ťii, pierderile de ap─â prin evaporare, nivelurile suprafe╚Ťelor libere, vitezele ╚Öi curen╚Ťii, debitele lichidelor ╚Öi solide etc.). 4. (PEDOL.) Regim hidric, ansamblul fenomenelor de mi╚Öcare ╚Öi de re╚Ťinere a apei ├«n sol, care determin─â raportul dintre apa provenit─â din precipita╚Ťii, din scurgerile de suprafa╚Ť─â, din apa subteran─â ╚Öi apa pierdut─â prin evaporare ╚Öi prin infiltrare. R.h. al solurilor este determinat de factori fizico-geografici (clim─â, relief, ap─â freatic─â, vegeta╚Ťie) ├«n raport cu cu anumite ├«nsu╚Öiri ale solului (permeabilitate, capacitate de a re╚Ťine apa etc.). 5. (EC.) Regim preferen╚Ťial, acordare de avantaje, ├«n leg─âtur─â cu comer╚Ťul exterior, de c─âtre un stat altui stat pe baz─â de reciprocitate (ex. reducerea taxelor vamale de import), f─âr─â ca fa╚Ť─â de statele s─â se aplice ÔÇ×clauza na╚Ťiunii celei mai favorizateÔÇŁ. R.p. este folosit ├«n Anglia ├«n rela╚Ťiile sale cu ╚Ť─ârile care fac parte din Commonwealth. 6. (MED.) Regim alimentar, utilizare a alimentelor ╚Öi a b─âuturilor ├«n conformitate cu anumite reguli impuse de condi╚Ťiile de s─ân─âtate sau de boal─â ale unei persoane. La omul normal, r.a. este mixt, cuprinz├ónd toate principiile alimentare. ├Än diferite boli, r.a. este un factor terapeutic ╚Öi se prescrie ├«n raport cu boala persoanei suferinde (ex. r.a. lactat, hidrozaharat, vegetarian etc.). 7. (LINGV.) a) V. rec╚Ťiune. b) Termen dependent de altul, corespunz├ónd cerin╚Ťelor reac╚Ťiunii acestora. Se vorbe╚Öte, de obicei, de r. unui verb sau al unei propozi╚Ťii (ex. ├«n limba rom├ón─â, r. celor mai multor propozi╚Ťii este ├«n cazul acuzativ: cu mine, la mine etc.). ÔÇô R. direct, al─âturarea unui determinant f─âr─â intermediul unui cuv├ónt auxiliar.
REG├ŹM s. n. (< fr. r├ęgime): 1. calitate a unui cuv├ónt de a primi un determinant (direct, prin flexiunea acestuia sau indirect, prin intermediul unei prepozi╚Ťii). Se vorbe╚Öte astfel de r. cazual al prepozi╚Ťiilor, ├«n sensul c─â acestea cer dup─â ele forme flexionare (substantivale, adjectivale, numerale sau pronominale) de genitiv, de dativ sau de acuzativ; de r. verbelor, ├«n sensul c─â acestea se combin─â (direct sau indirect), ├«n func╚Ťie de con╚Ťinutul lor lexical, cu anumite cuvinte etc. R. este determinat de tr─âs─âturile din structura de ad├óncime a cuvintelor (v. ╚Öi rec╚Ťi├║ne). 2. termen dependent de alt termen (direct, prin al─âturare sau indirect, prin intermediul unei prepozi╚Ťii), corespunz├ónd cerin╚Ťelor rec╚Ťiunii acestuia: substantivul ╚Öi pronumele pot fi r. unui substantiv, al unui verb sau al unei interjec╚Ťii predicative; adjectivul ╚Öi numeralul, al unui substantiv, al unui pronume, al unui verb sau al unei interjec╚Ťii predicative; adverbul, al unui substantiv, al unui verb sau al unei interjec╚Ťii predicative; verbul, al unui substantiv, al unui alt verb sau al unei interjec╚Ťii predicative; interjec╚Ťia, al unui substantiv sau al unui verb.

Regim dex online | sinonim

Regim definitie

Intrare: regim
regim substantiv neutru