Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

18 defini╚Ťii pentru regie

REG├ŹE, regii, s. f. 1. Concep╚Ťia interpret─ârii scenice a unui text dramatic, a unui scenariu sau libret destinat s─â devin─â spectacol; ├«ndrumarea jocului actorilor ╚Öi a mont─ârii unui spectacol de teatru, de cinema, de oper─â etc. ÔŚŐ Regie tehnic─â = ├«nc─âpere tehnic─â ata╚Öat─â unui studio de ├«nregistr─âri de radiodifuziune sau de televiziune pentru efectuarea reglajului ╚Öi controlului programelor ├«nregistrate, radiodifuzate sau televizate. 2. Sistem de executare a unei lucr─âri sau de exploatare a unui bun public sau particular de c─âtre un administrator care urmeaz─â s─â justifice conturile fa╚Ť─â de organele superioare sau fa╚Ť─â de proprietar. ÔŚŐ Cheltuieli de regie = cheltuieli de ├«ntre╚Ťinere la o ├«ntreprindere, la o institu╚Ťie; cheltuieli care se fac cu ocazia execut─ârii unei lucr─âri ╚Öi care se adaug─â la costul materiei prime, al materialelor etc. 3. (├Änv.) Institu╚Ťie ├«ns─ârcinat─â cu perceperea unor impozite indirecte. 4. Form─â de organizare a unor ├«ntreprinderi av├ónd ca obiect exploatarea de bunuri ale statului sau valorificarea unor drepturi ale acestuia, caracterizat─â prin personalitate juridic─â proprie ╚Öi gestiune separat─â de a statului, dar legat─â ├«ntr-o m─âsur─â mai mare sau mai mic─â de bugetul statului. 5. Debit, tutungerie. ÔÇô Din fr. r├ęgie, germ. Regie.
REG├ŹE, regii, s. f. 1. Concep╚Ťia interpret─ârii scenice a unui text dramatic, a unui scenariu sau libret destinat s─â devin─â spectacol; ├«ndrumarea jocului actorilor ╚Öi a mont─ârii unui spectacol de teatru, de cinema, de oper─â etc. ÔŚŐ Regie tehnic─â = ├«nc─âpere tehnic─â ata╚Öat─â unui studio de ├«nregistr─âri de radiodifuziune sau de televiziune pentru efectuarea reglajului ╚Öi controlului primar al nivelului programelor ├«nregistrate, radiodifuzate sau televizate. 2. Sistem de executare a unei lucr─âri sau de exploatare a unui bun public sau particular de c─âtre un administrator care urmeaz─â s─â justifice conturile fa╚Ť─â de organele superioare sau fa╚Ť─â de proprietar. ÔŚŐ Cheltuieli de regie = cheltuieli de ├«ntre╚Ťinere la o ├«ntreprindere, la o institu╚Ťie; cheltuieli care se fac cu ocazia execut─ârii unei lucr─âri ╚Öi care se adaug─â la costul materiei prime, al materialelor etc. 3. (├Änv.) Institu╚Ťie ├«ns─ârcinat─â cu perceperea unor impozite indirecte. 4. Form─â de organizare a unor ├«ntreprinderi av├ónd ca obiect exploatarea de bunuri ale statului sau valorificarea unor drepturi ale acestuia, caracterizat─â prin personalitate juridic─â proprie ╚Öi gestiune separat─â de a statului, dar legat─â ├«ntr-o m─âsur─â mai mare sau mai mic─â de bugetul statului. 5. Debit, tutungerie. ÔÇô Din fr. r├ęgie, germ. Regie.
REG├ŹE, regii, s. f. 1. Concep╚Ťia interpret─ârii textului ╚Öi activitatea de ├«ndrumare ╚Öi de supraveghere a mont─ârii unui spectacol, unei piese de teatru, a unei opere, a turn─ârii unui film etc. V. scenografie. Cu o sear─â mai ├«nainte, v─âzusem la Teatrul Moscovei ┬źOthello┬╗, ├«n regia profesorului Zavadski. STANCU, U.R.S.S. 46. 2. Sistem de exploatare a unui bun sau de executare a unei lucr─âri (publice sau particulare) de c─âtre un administrator care urmeaz─â s─â justifice conturile organelor superioare sau fa╚Ť─â de proprietar. ÔŚŐ Cheltuieli de regie = cheltuieli de ├«ntre╚Ťinere (la o ├«ntreprindere sau institu╚Ťie), cheltuieli ce se fac cu ocazia execut─ârii unei lucr─âri ╚Öi care se adaug─â la costul materiei prime, al materialelor etc. Sc─âderea cheltuielilor de regie. 3. (├Änvechit) Administra╚Ťie ├«ns─ârcinat─â cu perceperea unor impozite indirecte. Veniturile regiei n-au fost nici a zecea parte din ceea ce... ├«ncasa antreprenorul. I. IONESCU, P. 148. ÔÖŽ Administra╚Ťie a unor bunuri monopolizate de stat; localul acestei administra╚Ťii. Epitetul se adresa ├«n aceea╚Öi m─âsur─â capitalei de jude╚Ť... ╚Öi ╚Ťig─ârilor... pe care le punea ├«n comer╚Ť regia monopolurilor. C. PETRESCU, ├Ä. II 131. Noi pl─âtim jum─âtate pre╚Ť, c─â dumnealui e func╚Ťionar la regie. SEBASTIAN, T. 116. ÔÖŽ Pr─âv─âlie unde se v├«nd ╚Ťig─âri, chibrituri etc.; debit, tutungerie. Intr─â la o regie s─â cumpere o cutie de ╚Ťig─âri. C. PETRESCU, C. V. 155.
reg├şe s. f., art. reg├şa, g.-d. art. reg├şei; pl. reg├şi, art. reg├şile
reg├şe s. f., art. reg├şa, g.-d. art. reg├şei; pl. reg├şi, art. reg├şile
REG├ŹE s. I. ├«nscenare, montare, art─â regizoral─â, punere ├«n scen─â, (rar) regizorat, (├«nv.) scenariu. (~ la un spectacol.) II. v. tutungerie.
RÉGIU adj. v. regal, regesc.
REG├ŹE s.f. 1. Concep╚Ťia interpret─ârii textului ╚Öi activitatea de ├«ndrumare ╚Öi de supraveghere a jocului arti╚Ötilor, desf─â╚Öurat─â la punerea ├«n scen─â ╚Öi la montarea unei piese de teatru, a unui film. ÔÖŽ Regie tehnic─â = conducerea tehnic─â a realiz─ârii unui spectacol; cel care desf─â╚Öoar─â aceast─â activitate. 2. Exploatare a unui bun sau executarea unei lucr─âri de c─âtre un administrator prin angaja╚Ťi sau agen╚Ťi direc╚Ťi. ÔÖŽ Cheltuieli de regie = cheltuieli de ├«ntre╚Ťinere (la o ├«ntreprindere sau institu╚Ťie); cheltuieli f─âcute la executarea unei lucr─âri. 3. (├Änv.) Administra╚Ťie care se ocupa cu perceperea impozitelor indirecte. ÔÖŽ Administra╚Ťie a unor produse sau bunuri asupra c─ârora exista un monopol de stat. [Gen. -iei. / < fr. r├ęgie].
REG├ŹE s. f. 1. concep╚Ťia interpret─ârii textului ╚Öi activitatea de ├«ndrumare ╚Öi supraveghere a jocului arti╚Ötilor, desf─â╚Öurat─â la punerea ├«n scen─â ╚Öi la montarea unei piese de teatru, a unui film. 2. exploatare a unui bun sau executarea unei lucr─âri direct de c─âtre beneficiar. ÔÖŽ cheltuieli de ~ = cheltuieli de ├«ntre╚Ťinere la o ├«ntreprindere sau institu╚Ťie; cheltuieli la executarea unei lucr─âri; ├«n ~ proprie = (despre construc╚Ťii, repara╚Ťii capitale) executate de beneficiar cu mijloace proprii. 3. form─â capitalist─â de organizare a unor ├«ntreprinderi, exploatarea de bunuri ale statului sau valorificarea unor drepturi ale acestuia; (p. ext.) administra╚Ťia, personalul, sediul unei asemenea ├«ntreprinderi. (< fr. r├ęgie, germ. Regie)
REG├ŹE ~i f. 1) Concep╚Ťie specific─â de interpretare a unui text dramatic. 2) Activitate de conducere a jocului actorilor ╚Öi a mont─ârii unui spectacol; regizorat. 3) Ocupa╚Ťie a regizorului. 4) Mod de gestiune a unui serviciu public. 5) ├«nv. Chio╚Öc sau mic magazin unde se vindeau produse de tutun ╚Öi articole pentru fum─âtori. [G.-D. regiei] /<fr. r├ęgie, germ. Regie
regie f. 1. administra╚Ťiunea bunurilor supus─â controlului; 2. administra╚Ťiunea contribu╚Ťiunilor indirecte: regia monopolului tutunurilor; 3. biurourile acestei administra╚Ťiuni; lucr─âri ├«n regie, cele ce Statul le face pe socoteala sa ╚Öi sub privegherea agen╚Ťilor s─âi.
regiu a. (poetic) regal: umbra gândurilor regie EM.
*reg├şe f. (fr. r├ęgie, part. fem. d. r├ęgir = lat. r├ęgere, a conduce, a guverna. V. regent). Administrarea bunurilor supus─â controlulu─ş altu─şa: a pune o succesiune ├«n regie (Rar). Administra╚Ťiunea contribu╚Ťiunilor indirecte (ma─ş ales vorbind de tutun ╚Öi chibritur─ş): regia monopolulu─ş tutunurilor. Casa or─ş b─şurourile aceste─ş administra╚Ťiun─ş. Lucrare ├«n regie, lucrare f─âcut─â de stat cu bani─ş ╚Öi pin agen╚Ťi─ş lu─ş, (├«n opoz. cu lucrare ├«n antrepriz─â). Pop. Debit de tutun.
REGIE s. I. înscenare, montare, artă regizorală, punere în scenă, (rar) regizorat, (înv.) scenariu. (~ la un spectacol.) II. debit, tutungerie, (înv.) tutunărie, (înv., prin Mold. și Transilv.) trafic. (Vinde într-o ~.)
regiu adj. v. REGAL. REGESC.
reg├şe s. f. (ec.) ├Äntreprindere de interes public na╚Ťional, proprietate a statului, administrat─â de c─âtre func╚Ťionari numi╚Ťi de Guvern, ale c─ârei eventuale deficite sunt acoperite de la buget ÔŚŐ ÔÇ×Majoritatea regiilor merg ast─âzi ├«n pierdere.ÔÇŁ (din fr. r├ęgie, germ. Regie; cuv. este mult mai vechi, dar a reap─ârut dup─â decembrie 1989)
regie muzical─â, punerea ├«n ac╚Ťiune a unui text muzical, prin mijloace artistice specifice care, al─âturi de elementele scenice, concur─â la realizarea reprezentan╚Ťei. R. asigur─â trecerea unei vie╚Ťi latente a textului scris la o via╚Ť─â concret─â ╚Öi actual─â, aceea a scenei, ├«ncerc├ónd totodat─â s─â creeze unitate ├«ntre interpre╚Ťi* ╚Öi ambian╚Ť─â (aceasta din urm─â prin scenografie: decoruri, costume, lumini), pun├óndu-i pe interpre╚Ťi ├«n rela╚Ťie constant─â cu spa╚Ťiul care ├«i ├«nconjoar─â. Menirea ei este de a crea un organism viu pe scen─â. R. are stiluri ╚Öi procedee infinit variabile, ├«n func╚Ťie de cuno╚Ötin╚Ťele generale ╚Öi experien╚Ťa regizorului, de arta ╚Öi meseria sa, de personalitatea ╚Öi originalitatea talentului s─âu. Ea poate deveni crea╚Ťie ├«n m─âsura ├«n care contribuie la ridicarea valorii expresive a textului muzical-dramatic a╚Öa cum a fost el conceput de autor. R. este implicat─â ├«n primul r├ónd ├«n realizarea unui spectacol de oper─â*, operet─â*, sau musical*, dar este indispensabil─â ast─âzi ╚Öi spectacolelor de revist─â, emisiunilor TV etc. R. ├«n domeniul operei se deosebe╚Öte esen╚Ťial de aceea privind spectacolele ├«n care muzica este ad─âugat─â textului literar doar ca ÔÇ×acompaniamentÔÇŁ (muzica de scen─â*); particip├ónd ├«n mod real la ac╚Ťiune, muzica de oper─â impune regizorului o concep╚Ťie preponderent muzical─â, partitura fiind, ├«n prim─â ╚Öi ultim─â instan╚Ť─â, scopul oric─ârei ac╚Ťiuni regizorale. ├Än str├óns─â conlucrare cu cel─âlalt factor esen╚Ťial al realiz─ârii spectacolului, dirijorul (dac─â cei doi creatori nu sunt reuni╚Ťi ├«ntr-una ╚Öi aceea╚Öi persoan─â), regizorul trebuie s─â sublinieze tr─âs─âturile caracteriologice ale personajelor ├«n dubla determinare muzical─â (c├óntul) ╚Öi teatral─â (jocul de scen─â), s─â ╚Ťin─â seama de temperamentul artistic al soli╚Ötilor*, de posibilit─â╚Ťile ├«ntregului ansamblu scenic (cor*, corp de balet*, figura╚Ťie etc).
REG├ŹE (< fr.) s. f. 1. Ini╚Ťial simpl─â func╚Ťie administrativ─â, r. a cuprins, cu timpul, ╚Öi domeniul de urm─ârire a disciplinei muncii artistice ╚Öi tehnice (organizarea ╚Öi conducerea repeti╚Ťiilor; dirijarea jocului ╚Öi a rela╚Ťiilor actorului ├«n spectacol; alegerea ╚Öi dispunerea decorurilor ╚Öi efectelor scenice etc.). ├Än acest stadiu, r. avea un caracter empiric ╚Öi era ├«ncredin╚Ťat─â directorului teatrului sau unui actor de frunte (la noi, C. Aristia, C. Caragiale, M. Pascaly, M. Millo). Din deceniul al patrulea al sec. 19, r. se aplic─â cu prec─âdere ├«n domeniul artistic ╚Öi e ├«n╚Ťeleas─â ca un fenomen de art─â specific teatrului, care concepe ╚Öi ini╚Ťiaz─â, potrivit unei viziuni de ansamblu, prealabile, ├«ncorporarea scenic─â a unei idei sau a unui text dramatic. R. dispune ├«n acest scop de ├«ntreaga sfer─â a artelor ╚Öi de ├«ntregul aparat al scenei (actori, dansatori, scenografi, muzicieni, ma╚Öini╚Öti, dotarea tehnic─â, decorativ─â, arhitectonic─â etc.). R. distribuie acestor factori sarcini artistice corespunz─âtoare, organizeaz─â ╚Öi urm─âre╚Öte procesul lor de crea╚Ťie ├«n vederea ├«ncheg─ârii finale a spectacolului. ├Änceputurile r. moderne pentru spectacolul dramatic se socotesc a fi ap─ârut dup─â 1870, la curtea ducelui George de Meiningen, iar pentru spectacolul de oper─â la festivalurile muzicale ini╚Ťiate de R. Wagner la Bayreuth. Sub imperiul curentului realist critic de la sf├ór╚Öitul sec. 19, s-au dezvoltat apoi ╚Öcoli regizorale veriste ╚Öi naturaliste, ale a╚Öa-numitului ÔÇ×teatru liberÔÇŁ (animate de Antoine, Brahm, Stanilavski). Curentele ideologice ╚Öi artistice ulterioare au imprimat r. noi tendin╚Ťe stilistice. ├Änainte de Primul R─âzboi Mondial ╚Öi ├«n perioada interbelic─â, aceste tendin╚Ťe au fost ini╚Ťiate ╚Öi animate de teoreticieni ╚Öi de practicieni ai teatrului ca: G. Craig, A. Appia, Lugn├ę Poe, Paul Fort, V.E. Meierhold, E.B. Vahtangov, A.I. Tairov, A.G. Bragaglia, L. Jessner, E. Piscator, A. Artaud, M. Reinhardt, Ch. Dullin etc. Dup─â cel de-al Doilea R─âzboi Mondial, rolul r. ca factor determinant al artei ╚Öi imaginii teatrale a crescut ╚Öi este ilustrat de animatori ca B. Brecht, J. Vilar, A. Vitez, J. Grotowski, E. Barba, T. Kantor, Julian Beck, Peter Stein, Richard Schechner, Peter Sellers, Robert Wilson, J.L. Barrault, M. Mnouchkine, Peter Brook, G. Strehler, Patrice Chereau, Lev Dodin, Luca Ronconi, Robert Pelage ╚Ö.a. ├Än Rom├ónia, la Ia╚Öi ├«n 1864, un Regulament teatral cuprinde un capitol ÔÇ×despre regizoriÔÇŁ, primul profesionist recunoscut ├«n domeniu fiind A.F. Gattineau, de origine francez─â, stabilit ├«n ╚Ťar─â. ├Äncep├ónd cu sec. 20 regia, ├«n accep╚Ťiunea modern─â, este un fenomen puternic ╚Öi continuu ├«n teatrul rom├ónesc. Cristalizarea no╚Ťiunii de ╚Öcoal─â, ├«nfiin╚Ťarea ├«nv─â╚Ť─âm├óntului specializat, definirea r. ca art─â reune╚Öte arti╚Öti din toate genera╚Ťiile. Al. Davila, primul regizor artistic domin─â ├«nceputul de sec. Urmeaz─â ├«n perioada interbelic─â personalit─â╚Ťi ca: Ion Sava, Soare Z. Soare, V.I. Popa, G.M. Zamfirescu, Ion Aurel Maican, Ion ╚śahighian, Marietta Sadova, Camil Petrescu, Haig Acterian, Paul Gusty. Dup─â cel de-al Doilea R─âzboi Mondial se vor afirma noi personalit─â╚Ťi ca: Sic─â Alexandrescu, Moni Ghelerter, Al. Fin╚Ťi, N. Tompa, al─âturi de reprezenta╚Ťii mi╚Öc─ârilor de ÔÇ×reteatralizareÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×teatralizareÔÇŁ a teatrului: Liviu Ciulei, Horea Popescu, Sorana Coroam─â-Stanca, Crin Teodorescu, Lucian Pintilie, David Esrig, Radu Penciulescu, Vlad Mugur, Valeriu Moisescu, Dinu Cernescu, Sanda Manu, Ion Cojar, Margareta Niculescu ╚Ö.a. Direc╚Ťia lor novatoare ca fi continuat─â de C─ât─âlina Buzoianu, Andrei ╚śerban, Alexa Visarion, Dan Micu, Aureliu Manea, Silviu Purc─ârete, Cristian Pepino, Mihai M─âniu╚Ťiu, Al. Dabija, Tompa Gabor, Al. Darie ╚Ö.a. Printre tinerii regizori de talent afirma╚Ťi dup─â 1989 se num─âr─â: Felix Alexa, Beatrice Grancea, Radu Afrim, Theodora Herghelegiu, Vlad Masaci, Nona Ciobanu, Geanina C─ârbunariu, Ana M─ârgineanu, Andreea V─âlean, Radu Apostol, Radu Berceanu ╚Ö.a. Au cunoscut notorietate interna╚Ťional─â pe marile scene ale lumii: Liviu Ciulei, Andrei ╚śerban, Silviu Purc─ârete, David Esrig, Radu Penciulescu, Margareta Niculescu, Petre Ionescu. R. de film presupune deopotriv─â conceptul de crea╚Ťie cinematografic─â a viitoarei opere, c├ót ╚Öi coordonarea tuturor compartimentelor care contribuie la transpunerea pe pelicul─â a acestui concept (imagine, sunet, montaj etc.). Munca de regie ├«ncepe cu scenariul sau decupajul regizoral, continu─â cu alc─âtuirea echipei, supervizarea opera╚Ťiei de casting, alegerea locurilor de filmare, realizarea film─ârii propriu-zise, supervizarea montajului ╚Öi a celorlalte opera╚Ťiuni care apar╚Ťin etapei de postproduc╚Ťie. Istoria cinematografului cunoa╚Öte numele unor mari arti╚Öti care s-au ilustrat ├«n regia de film: D.W. Griffith, Charles Chaplin, Buster Keaton, Serghei Eisenstein, Vsevolod Pudovkin, Eric von Stroheim, Josef von Sternberg, Ernst Lubitsch, Jean Renoir, Orson Welles, Marcel Carn├ę, Ren├ę Clair, John Ford, Vittorio De Sica, Luchino Visconti, Federico Fellini, Michelangelo Antonioni, Ingmar Bergman, Luis Bu├▒uel, Andrei Tarkovski, Krzysztof Kies┼éowski. Lor li se al─âturi ast─âzi creatori de o remarcabil─â for╚Ť─â ╚Öi originalitate: Theo Angelopoulos, Bernardo Bertolluci, Robert Altman, Otar Iosseliani, Pedro Almod├│var, David Lynch, Lars von Trier, Tim Burton, Wong Kar-wai, Zhang Yimou ╚Ö.a. Pionierii regiei rom├óne╚Öti de film (Jean Georgescu, Jean Mihail, Ion ╚śahighian) au deschis drumul c├ótorva genera╚Ťii de realizatori de renume na╚Ťional ╚Öi chiar interna╚Ťional: Liviu Ciulei, Victor Iliu, Ion Popescu-Gopo, Iulian Mihu, Malvina Ur╚Öianu, Elisabeta Bostan, Sergiu Nicolaescu, Mircea Veroiu, Dan Pi╚Ťa, Alexandru Tatos, Mircea Daneliuc, Stere Gulea ╚Ö.a. ├Än ultimii ani asist─âm la afirmarea unor talente tinere (Cristi Puiu, Cristian Mungiu, C─ât─âlin Mitulescu), semne ale unei ├«nnoiri ├«n regia de film din Rom├ónia. 2. (EC.) Form─â de organizare a unei ├«ntreprinderi av├ónd ca obiectiv exploatarea de bunuri ale statului sau valorificarea unor drepturi ale acestuia (ex. perceperea unor impozite directe), caracterizat─â prin personalitate juridic─â proprie ╚Öi gestiune separat─â de a statului, prin rezultatele financiar; p. ext. administra╚Ťia, personalul, sediul unei asemenea ├«ntreprinderi. 3. Sistem de executare a unei lucr─âri sau de exploatare a unui bun public sau particular de c─âtre administrator care urmeaz─â s─â justifice conturile fa╚Ť─â de organele superioare sau fa╚Ť─â de proprietar. ÔŚŐ Cheltuieli de r. = totalitatea acelor cheltuieli ale unei unit─â╚Ťi economice care privesc, ├«ntr-o m─âsur─â sau alta, asigurarea mai multor activit─â╚Ťi, neput├óndu-se preciza ├«n ce m─âsur─â sunt legate de un anumit produs sau de o anumit─â lucrare, ╚Öi care se includ ├«n costuri dup─â anumite criterii conven╚Ťionale (ex. cheltuielile administrative ╚Öi de conducere). Construc╚Ťii, lucr─âri de montaj, repara╚Ťii capitale etc., executate ├«n regie (proprie) = opera╚Ťii pe care beneficiarul le face cu aparatul s─âu propriu de produc╚Ťie sau cu o subunitate proprie specializat─â, folosind mijloace existente ori achizi╚Ťionate special ├«n acest scop ╚Öi pe care le asimileaz─â produc╚Ťiei marf─â prin facturarea lor ca investi╚Ťii sau ca repara╚Ťii capitale pe seama fondurilor sociale destinate ├«n acest scop.

Regie dex online | sinonim

Regie definitie

Intrare: regie
regie substantiv feminin
Intrare: regiu
regiu